ACUM
   Marţi, 16 iulie 2019   9°C in Alba Iulia
Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Irineu va sluji la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Alba Iulia
Actualitatea eparhială
Redacția Radio

Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Irineu va sluji la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Alba Iulia

23 Jun 2014
17:07
În fiecare an, pe 24 iunie, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul sărbătoare numită popular şi Sânzienele.

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent în această zi de praznic, în mijlocul obştii monahale a Mănăstirii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Alba Iulia, unde este stareţ Părintele Ioan Cojanu. Ierarhul nostru va săvârşi Sfânta Liturghie şi va rosti cuvântul de învăţătură cu ocazia prăznuirii hramului bisericii acestei vetre monahale.

Părintele stareţ ne-a prezentat un scurt istoric al mănăstirii:

„În anul 1937, în apropierea oraşului Alba Iulia, la aproximativ 2 km de reşedinţa episcopală, Preasfinţitul Dr. Ioan Stroia, Episcop general al armatei, a înfiinţat schitul cu hramul „naşterea Sf Ioan Botezătorul”. Acest vrednic arhiereu n-a avut însă mângâierea de a-şi vedea ctitoria sfinţită deoarece în acelaşi an a trecut la Domnul.

Unul din stareţii cu viaţă îmbunătăţită care a trăit în această mănăstire a fost părintele Arhimandrit Sava Cimpoca. Evlavia faţă de părintele Sava se păstrează încă vie în memoria credincioşilor din Alba Iulia şi împrejurimi.

La 24 iunie 1948, cu prilejul hramului, Episcopul Nicolae Colan al Clujului, sub jurisdicţia căruia se afla atunci schitul, apus piatra de temelie pentru o biserică ce urma să fie ridicată pe platoul dintre paraclis şi mormintele episcopilor , dar nu s-a realizat decât fundaţia până la nivelul solului. Datorită noilor autorităţi de stat nu s-a putut continua construirea bisericii, ci, mai mult, s-a căutat desfiinţarea schitului. După moartea părintelui Sava, până în 1966 schitul a fost condus de părintele Grigorie care a fost obligat să plece împreună cu obştea la Mănăstirea Sihăstria.

Odată cu plecarea lor se încheie aici viaţa monahală, schitul subzistând doar ca metoc şi gospodărie anexă, întâi a Arhiepiscopiei Sibiului, iar din 1976, după reactivarea episcopiei de Alba Iulia, a centrului eparhial Bălgrădean. S-au construit astfel noi clădiri şi anexe necesare gospodăririi Episcopiei, iar în 1989 s-a adus o bisericuţă de lemn construită în 1768, din satul Acmariu, aparţinător comunei Blandiana.

Pentru a şterge cu totul amintirea intensei vieţi duhovniceşti a obştii formate în jurul părintelui Sava şi a faptelor sale minunate,autorităţile acelor vremuri au construit în imediata vecinătate a fostului schit un restaurant care în mod peiorativ a fost denumit „Schit” şi mai apoi lângă el, aproape în incinta mănăstirii, un ştrand.

În 1990 a fost luată hotărârea ca viaţa spirituală a acestui aşezământ monahal să fie refăcută, emiţându-se decizia de reînfiinţare, de data aceasta cu statut de mănăstire: „Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul”.

Ajungând la concluzia că, datorită ştrandului şi restaurantului din vecinătate, întreaga împrejurime a devenit zonă de agrement pentru municipiul Alba Iulia, în primăvara anului 1994 s-a luat decizia reconstruirii aşezământului mănăstirii pe un nou amplasament. Beneficiind de un teren de la episcopii Policarp Moruşcă şi Partenie Ciopron, biserica de lemn a fost mutată în locul numit „Valea Popii”. Această vale este situată la poala vârfului Mamut, cel mai înalt deal care străjuieşte cetatea Alba Iulia. Noul aşezământ este situat la 2 km de centrul eparhial şi 500 m de Calea Moţilor, şoseaua ce duce spre Apuseni.

În anul 1999 obştea s-a mutat în noua reşedinţă a mănăstirii iar doi ani mai târziu, după ce bisericuţa de lemn a fost împodobită cu frescă în stil bizantin, realizată de pictorul bisericesc Vasile Lefter, la hramul din 24 iunie 2001 a avut loc resfinţirea acestui locaş.

Începându-se astfel reconstruirea mănăstirii, în aceşti ani s-a realizat o bună parte a proiectului necesar pentru a răspunde nevoilor spirituale ale monahilor şi credincioşilor. Datorită numărului tot mai mare de credincioşi care participă la sfintele slujbe, mănăstirea a fost nevoită să înceapă construirea unei noi biserici mai încăpătoare. Deşi obştea este mică numărând doar 8 vieţuitori, rânduiala slujbelor se face după toată pravila vieţii monahale. În biserică se săvârşesc zilnic cele 7 laude şi Sfânta Liturghie.”