ACUM
   Joi, 21 septembrie 2017   11°C in Alba Iulia
Începe un an nou bisericesc. Pe parcursul lui rememorăm întreaga lucrare de mântuire a omului
Actualitatea religioasă
Diac. Marius Soponaru

Începe un an nou bisericesc. Pe parcursul lui rememorăm întreaga lucrare de mântuire a omului

01 Sep 2017
11:01

    Anul bisericesc începe în data de 1 septembrie deoarece, după tradiția moștenită din Legea Veche, în această zi Dumnezeu a început creația lumii. Potrivit Sfintei Tradiții, activitatea publică a Mântuitorului a debutat tot în această zi. În bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de Te Deum.

    Pe parcursul unui an bisericesc este rezumată lucrarea de mântuire, de la creație și până la sfârșitul lumii. Biserica Ortodoxă marchează aceste lucruri prin sărbătorile prăznuite în lunile de început și final de an.

    Astfel, anul bisericesc se încheie în luna august, când avem sărbătorile Adormirii Maicii Domnului, în data de 15, și Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, în 29 august. Aceste două sărbători ne amintesc de viața veșnică, fiind vorba de două adormiri. Sfântul Ioan, ca prooroc al pocăinței, condiție pentru intrarea în împărăția cerurilor, anunță venirea împărăției lui Dumnezeu și încheierea veacului acestuia.

    Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.

    Începutul activității Mântuitorului nostru Iisus Hristos s-a făcut la începutul lunii septembrie, deoarece după calendarul iudaic intrarea în sinagoga din Nazaret (Luca 4, 14-19), după întoarcerea din pustia Carantaniei, a fost în luna a șaptea, numită Tișri (care corespunde în calendarul nostru lunii septembrie).

    Biserica Mântuitorului Hristos prăznuiește începutul anului creștinesc în locul celui vechi, călăuzindu-se la viața cea nouă, cum spune Sfântul Apostol Pavel: Împreună cu El ne-am îngropat prin botez întru moarte: precum Hristos a înviat din morți prin slava Tatălui, așa și noi întru înnoirea vieții să umblăm. (Romani 6, 4).

    Ca mijloc de comemorare a vieții și-a activității răscumpărătoare a Mântuitorului, anul bisericesc ortodox are în centrul său praznicul Sfintelor Paști și este împărțit în trei mari faze sau perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreții de strană în fiecare din aceste perioade și anume:
  • Perioada Triodului (perioada prepascală);
  • Perioada Penticostarului (perioada pascală);
  • Perioada Octoihului (perioada postpascală).

    Perioada Triodului: de la Duminica Vameșului și a Fariseului, cu trei săptămâni înainte de începutul Postului Paștilor, până la Duminica Paștilor – în total zece săptămâni. Primele trei săptămâni din această perioadă alcătuiesc vremea de pregătire sufletească în vederea începerii postului, iar restul de șapte săptămâni – adică însuși Postul Paștilor – este vremea de pregătire, prin pocăință, post și rugăciune, pentru marea sărbătoare a învierii, precedată de amintirea Patimilor Celui ce S-a răstignit pentru noi.

    Perioada Penticostarului: de la Duminica Paștilor până în Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinților – în total opt săptămâni.

    Perioada Octoihului ține tot restul anului, adică de la sfârșitul perioadei Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei variază între 40-26 săptămâni, fiind în funcție de data Paștilor. (informații preluate din Liturgica Generală, Pr. Prof. Dr. Ene Braniște).

    Pe tot parcursul anului bisericesc, cu cele trei mari perioade ale lui, și anume Triodul, Octoihul și Penticostarul, credincioșii trăiesc în mod concret și intens simțirea că reiterează viața lui Hristos, că retrăiesc toate evenimentele vieții Lui și că se află neîntrerupt sub ploaia darurilor Sfântului Duh mijlocite prin rugăciunile Maicii Domnului și ale tuturor sfinților, spunea Părintele Dumitru Stăniloae.

    În Sinaxarul peste tot anul de la finalul Ceaslovului, în ziua întâi a lunii septembrie citim că se face pomenirea anului nou bisericesc și începutul indictionului.

    Indictionul (de la latinescul indictio) este o perioadă de 15 ani, al cărui prim an se numește și indictionul întâi și așa mai departe, până la al 15-lea, după ordinea lor.

    Biserica prăznuiește această zi, adică începutul Indictionului, pentru că după tradiția veche, la această dată Dumnezeu a început crearea lumii, iar în al doilea rând, pentru că în această zi a intrat Mântuitorul nostru Iisus Hristos în sinagoga iudeilor.

    Luând Iisus Hristos cartea proorocului Isaia, a aflat locul unde era scris: „Duhul Domnului peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor, să vindec pe cei zdrobiți la inimă, să propovăduiesc celor robiți eliberare și orbilor vedere, să slobozesc pe cei sfărâmați întru ușurare, să propovăduiesc anul Domnului cel bine primit” (Isaia 61, 1-2).

    După ce a citit aceste cuvinte, a zis: „Iată, astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre”. Încât și popoarele s-au minunat de cuvintele harului ce ieșeau din gura Lui” (Luca 4,