19 Iunie 2017
Duminică, 18 iunie a.c., cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Irineu, în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, s-a desfășurat ediția a VI-a a Festivalului de Muzică Sacră, eveniment organizat anual de către Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei. În Biserică toate simțurile omului sunt solicitate şi participă efectiv la slujbele aduse lui Dumnezeu. Văzul, prin icoane, fresce, fumusețea arhitecturală și a veșmintelor liturgice. Mirosul, prin parfumul de tămâie și al mirului; iar auzul, prin cântările hieratice și înălțătoare. În Biserica Ortodoxă, muzica sau cântarea este o componentă vitală a sfintelor slujbe. Cântarea sau muzica bisericească este mijlocul prin care omul își închină cugetul său Domnului și totodată îl îmbracă în haina folositoare a faptelor bune. Ea hrăneşte duhovnicește pe tot cel ce crede și găsește calea cea mai rapidă către sufletul celui care o ascultă sau cântă, deoarece ea exprimă frumusețile cereşti. Ea nu produce doar o simplă emoţie, ci reprezintă mărturisirea de credinţă transpusă într-o formă melodioasă.Poate că intrăm des în Biserică şi îl auzim pe preot cântând, fără să-l ascultăm cu adevărat. Considerăm muzica religioasă un dat de când lumea, ceva ce ni se cuvine. Uităm că prin vocea preotului se transmite un simţământ divin, dar şi pacea lui. Puţini înţeleg semnificaţia cantecului religios şi poate şi mai puţini îşi dau seama ce stare transmite această muzică. Primul lucru pe care îl uită este că ea nu trebuie în niciun fel comparată cu muzica pe care o auzim zi de zi la radio. Tinerii, în special se plâng că muzica bisericească e prea serioasă şi plictisitoare. Însă ceea ce nu înţeleg este că Biserica nu este un loc pentru divertisment. Pentru asta există sălile de spectacol şi artistii pe care îi preferă şi pe care îi ascultă în fiecare zi neplictisindu-se. Sfântul Vasile cel Mare, în lucrarea Cuvânt către tineri, îi îndeamnă însă, zicând: „Să închidem urechile la cântecele care pervertesc sufletul, căci prin acest fel de cântare se nasc, în general, pasiunile servile şi josnice. Să cântăm mai degrabă celălalt fel de cântare, ce conduce la bine, şi de care se folosea David, poetul cântărilor sfinte“.
Muzica bisericeasca o asculţi atunci când sufletul tău are nevoie de linişte, pentru că ea nu este doar cea care îţi mângâie urechile, ci şi inima. Nu trebuie să întri în Biserică doar pentru a auzi muzica, ci şi pentru a asculta vocea preotului care te desprinde de toate grijile din viaţa ta şi pentru a primi pace sufletească. Ascultând vocea preotului, omul dialoghează cu sine şi uneori, poate descoperi ceea ce se află cu adevărat în sufletul său şi dacă înăuntru este armonia pe care o oferă muzica religioasă. Vocea preotului poate acorda inima omului, astfel încât aceasta să fie receptivă la mesajul lui Dumnezeu, care este mesajul iubirii şi al păcii.
Putem spune deci că muzica bisericească Îl slăveşte pe Dumnezeu şi nu este un monolog monoton, aşa cum am putea crede ci este dialogul nostru cu divinitatea. Însă mai are un rol poate la fel de important, acela de a facilita comunicarea cu noi înşine. Ascultând slujba, omul se poate detaşa de problemele de zi cu zi, de griji şi de nevoi, şi se poate concentra pe sufletul său. Există oameni necredinciosi, care poate înfăptuiesc păcate în fiecare zi, însă care atunci când intră într-o Biserică şi ascultă slujba pot izbucni în lacrimi. Sentimentele nu sunt declanşate doar de cuvintele preotului, iar lacrimile nu apar doar din mustrare de conştiinţă ci sunt declanşate şi de sunetul mângâietor al cântecului religios, care scoate la iveală binele şi lumina din om.
În programul Festivalului de Muzică Sacră au urcat pe scenă patru formații corale: Corul Ecclesia al Protopopiatului Reghin, Corul Eufonia al Protopopiatului Blaj, Corul Laudates Dominum al Protopopiatului Târgu-Mureș și Corul Reîntregirea al Protopopiatului Alba Iulia.
Corul Ecclesia a fost înfiinţat în luna decembrie 2011, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Irineu, din iniţiativa părintelui dr. Vasile Farcaş, dirijorul corului. Ideea înfiinţării acestui grup a fost salutată cu mult entuziasm şi de către Protopopiatul Ortodox Reghin, prin persoana părintelui protopop Teodor Beldean. Obiectivele generale ale acestui grup vocal urmăresc dezvoltarea şi promovarea elementului muzical-liturgic al zonei, prin susţinerea unor servicii liturgice festive, comemorative şi de evidenţiere a patrimoniului muzical liturgic autohton. Cunoştinţele şi aptitudinile muzicale ale preoţilor din acest grup, majoritatea având experienţă în cântarea corală, au făcut ca într-un interval scurt de timp să poată răspunde mai multor invitaţii la Concerte de Colinde, Manifestări cultural-religioase, lansări de carte şi diferite solicitări din parte Protopopiatului Reghin în cadrul slujbelor religioase. Corala Ecclesia a interpretat următoarele piese: Anixandarele, glas 8 de I. Popescu-Pasarea și armonizate de N. Lungu; Stihira a II-a de la Vecernie, glas 8, prelucrare N. Lungu; Acum slobozește, glas 5 de I. Popescu-Pasarea și armonizate de N. Moldoveanu; Înoiește-te, noule Ierusalime de Gavriil Musicescu.
Corul Eufonia al Protopopiatului Ortodox Blaj a luat ființă în anul 1994 la inițiativa părintelui protopop Vasile Brumar, ca un cor mixt ce a funcționat cu întreruperi. Din luna ianuarie 2014, după numirea părintelui Ovidiu Pop ca protopop al Protopiatului Blaj, a fost reorganizat într-un cor bărbătesc. Dirijorul corului este părintele Ioan Avram, de la parohia Blaj-Izvoarele, și este alcătuit din 16 preoți. În cei doi ani de la reorganizare a suținut 2 concerte de colinde, şi alte 3 programe scurte de colinde la: Alba Iulia, Mănăstirea Râmeț și parohia Roșia de Secaș. Din anul 2016, partiturile au fost diversificate, cuprinzând și pricesne prin care s-a dorit o extindere a misiunii corale, pentru o mai rodnică activitate în protopopiatul Blaj. Acest aspect s-a evidenţiat la Concertele de muzică sacră organizate anual la Blaj şi la Alba Iulia unde au fost interpretate mai multe pricesne. Repertoriul corului a fost compus din cântecele: Eu sunt învierea! – Ionel Brătianu; Cât de mărit – Dimitri Bortnianski și Taina creștinătății – Nicolae Lungu.
Corul Laudates Dominum al Protopopiaului Târgu Mureş este cel de-al treilea cor care a prezentat un repertoriu coral bisericesc adecvat acestei perioade binecuvântate de post. Acest cor a luat fiinţă în urmă cu trei ani, tot din iniţiativă Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, fiind condus cu măiestrie de către Părintele Daniel Hancu. A participat la evenimentele religioase și culturale din cuprinsul protopopiatului și s-a implicat activ în animarea vieții duhovnicești a comunităților creștine, prin sensibilizarea credincioșilor față de cântarea bisericească și față de valorile spiritualității noastre românești. Piesele interpretate în cadrul concertului au fost: Tatăl nostru, Așa grăiește Domnul Slavei, Preasfântă Născătoare, Cruce sfântă părăsită, Sfinte Dumnezeule.
Corul bărbătesc Reîntregirea a fost înfiinţat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Andrei, în anul 2003 şi este dirijat de către părintele dr. Nicolae Topîrcean. Din anul 2011, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Irineu, se află sub patronajul Protopopiatului Ortodox Alba Iulia. În cursul primului an de existenţă a susţinut peste 15 concerte şi a reuşit imprimarea a două CD-uri: Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur şi Doamne pe noi miluieşte-ne, în colaborare cu Radio Reîntregirea. A participat la Festivalul Naţional de colinde tradiţionale de la Bistra Mureşului, judeţul Mureş, cântând alături de Corul Naţonal de cameră Preludiu, dirijat de Voicu Enăchescu. În anul 2006, a participat la slujba de sfinţire a Bisericii cu hramul „Nasterea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Recea - judetul Mures, iar în anul 2009 a dat răspunsurile la slujba de resfinţire a Catedralei Reîntregirii şi a susţinut un concert în faţa Preafiricitului Părinte Daniel, prezent la acest eveniment.
Corul este format din preoţii Protopopiatului Ortodox Alba Iulia şi cu binecuvântarea Î.P.S. Irineu, a participat în această calitate, în anul 2012, la Bucureşti, la Concursul Naţional Coral Lăudaţi pe Domnul, organizat de Patriarhia Ortodoxă Română. Prestaţia coralei a fost apreciată cu Premiul al II-lea, iar părintele prof. Nicolae Topîrcean a obţinut premiul pentru cel mai bun dirijor.
De la înfiinţare şi până în prezent au fost susţinute concerte cu ocazia sfintelor sărbători de Paşti şi de Crăciun, cu ocazia zilei Naţionale a României, sau cu ocazia zilelor oraşului Alba-Iulia. De asemenea, a participat în parohiile din Protopopiatul Alba la sfintele slujbe, concerte, festivaluri sau evenimente cu caracter social-filantropic. Activitatea coralei s-a îmbogăţit şi diversificat prin parteneriate internaţionale cu Colegiul „St. Donatus” din Merchtem - Belgia (2007) şi Orchestra Filarmonică a Colegiul Aloisius din Bonn - Germania (20072008). În cadrul acestui parteneriat, Corul bărbătesc „Reîntregirea” a participat alături de orchestra filarmonică la Festivalul Internaţional „Ludwig van Beethoven”. Unul din obiectivele acestui parteneriat a fost şi punerea în scenă în primă audiţie a trei piese: Concertul nr. 1 (Cine se va sui) de Gavriil Musicescu; „Jieneasca” de Gheorghe Şoima; şi fragment coral din „Oda bucuriei” - partea a IV-a a Simfoniei a IX-a în Re minor de Ludwig van Beethoven. Repertoriul a fost compus din următoarele cântări religioase: Către Tine Doamne, Nicolae Lungu; Tebe Poem, Dimitri Bortnianski; Cine se va sui, Gavriil Musicescu; Rugăciunea inimii, Paul Constantinescu și Mare eşti Doamne, Iulian Cârstoiu.
Despre muzică, istoria oferă multe repere. Însăși etimologia cuvântului „muzică” face trimitere la tradiția antică grecească, unde termenul „muse” desemna, pentru grecii antici, inspirație în arta creatoare. Un aspect poate la fel de vechi îl constituie latura religioasă pe care a îmbrăcat-o muzica. Ea rămâne una dintre cele mai întâlnite expresii ale rugăciunii, o formă sublimă prin care omul a ales să-și exprime religiozitatea. Sfânta Scriptură confirmă rolul important pe care muzica l-a avut și continuă să îl aibă, deopotrivă, în exprimarea trăirii religioase a persoanei și în înfrumusețarea și sensibilizarea cultului divin. În Vechiul Testament, psalmii poartă cu ei semnul pocăinței, al smereniei, al speranței și al rugăciunii puternice. În Noul Testament, Sfântul Evanghelist Matei amintește că, la Cina cea de Taină, au fost cântați psalmi: iar celelalte cărțile nou-testamentare relatează că primii creştini foloseau cântarea religioasă.
Sfinții Părinți ai Bisericii au mărturisit rolul însemnat pe care cântarea bisericească îl are în cult, îndeosebi în ceea ce privește sensibilizarea ascultătorilor și exprimarea mai ușoară a sentimentului religios trăit. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare a observat că, deşi conţin un limbaj simplu, alegoric și metaforic, cu ajutorul imnelor liturgice, învăţăturile Bisericii se întipăresc mult mai uşor în minte, de unde, prin dulceaţa melosului, coboară în inimă, locul unde Hristos Se sălăşluieşte. Iar Sfântul Grigorie de Nyssa regăsește în ființa omului armonia și muzica universului.
Protos. Mihail Nagy
