Program catehetic pentru Postul Adormirii Maicii Domnului

1 Marți, 1 august Maica Domnului – Compătimitoarea cea îndurerată

2 Miercuri, 2 august Maica Domnului – Călăuzitoarea neamului omenesc

3 Joi, 3 august Maica Domnului – Apărătoarea fiilor Bisericii

4 Vineri, 4 august Maica Domnului – fericirea celor credincioși

5 Sâmbătă, 5 august Maica Domnului – nădejdea poporului

6 Duminică, 6 august Maica Domnului – rază a luminii dumnezeiești

7 Luni, 7 august Maica Domnului – semnul Biruinței

8 Marți, 8 august Maica Domnului – vindecătoarea celor bolnavi

9 Miercuri, 9 august Maica Domnului – Născătoarea Chipului dumnezeiesc

10 Joi, 10 august Maica Domnului – izvorul lacrimilor pocăinței

11 Vineri, 11 august Maica Domnului – dătătoarea Vieții

12 Sâmbătă, 12 august Maica Domnului – Acoperământul cel puternic

13 Duminică, 13 august Maica Domnului – Mireasă și Împărăteasă a cerului

Ținând seama de specificul liturgic al zilei și de pomenirea scoaterii cinstitului lemn al Cinstitei si de viață făcătoarei Cruci, meditația va descrie imaginea dramatică a Sfintei Fecioare stând la piciorul crucii iubitului său Fiu, aflat în agonie pe colina Golgotei. Maica Domnului este compătimitoarea noastră a tuturor, îndurerându-se atunci când prin păcatele noastre Îl răstignim a doua oară pe Domnul Iisus Hristos.

Potrivit Sfintei Tradiții, Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a fost cel care a pictat prima icoană a Maicii Domnului pe vremea în care aceasta încă trăia. Se spune că Sfânta Maria, văzând icoana, a binecuvântat-o, după care, Sfântul Luca a trimis icoana la Antiohia lui Teofil, împreună cu Evanghelia sa (Luca 1, 3). După moartea lui Teofil, icoana a fost adusă în Ierusalim, iar de aici a fost trimisă la Constantinopol, unde a fost aşezată în Mănăstirea Odigon. O copie fidelă a acestei icoane, chiar una dintre cele mai vechi, este considerată a fi cea din Mănăstirea Xenofont din Sfântul Munte Athos. Această icoană poartă numele de „Îndrumătoarea”, pentru că Maica Domnului este cea care ne arată calea către Fiul ei Mântuitor.

Meditația va avea la bază o analiză moral-duhovnicească a imnului „Apărătoare Doamnă”. Această cântare, care face parte din Imnul Acatist, a fost cântată pentru prima dată atunci când patriarhul Serghie și poporul dreptcredincios au înconjurat zidurile Constantinopolului, ca să-i însufleţească pe luptătorii care apărau Cetatea împărățească în timpul asediului arabilor şi sciţilor (624), pe când împăratul Iraclie se afla într-o campanie împotriva perşilor. Pentru aceasta Maica Domnului a izbăvit Cetatea în chip minunat. În timpul procesiunii, patriarhul Serghie a ținut în mâini o icoană a Fecioarei care de atunci poartă numele de „Immul Acatist” și reprezintă cel mai de preț odor al Mănăstirii Dionisiu de la Muntele Athos.

Meditația va urmări tâlcuirea cântării „Cuvine-se cu adevărat”, care ne-a fost dăruită printr-o îngerească minune în fața icoanei Maicii Domnului Axion Estin. Minunea s-a petrecut în anul 980, într-o chilie din apropiere de Careia, în care vieţuia un părinte, împreună cu ucenicul său. Amintirea acestei minuni se face în fiecare an în ziua de 11 iunie, cu priveghere de toată noaptea, în biserica Protaton din Careia, unde se află icoana. În meditație va fi expusă și minunea care s-a petrecut în timpul slujbei de priveghere.

Fiind ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Iacob Românul, meditația va folosi imnologia marianică a sihastrului din ținutul Hozevei. Aflat în obștea Mănăstirii de la Neamț, Sfântul a îngenuncheat adesea la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Această icoană considerată cea mai veche și mai frumoasă icoană din România, și cunoscută în toată lumea ca făcătoare de minuni. Timp de peste 600 de ani, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț a întărit credința creștin-ortodoxă a conducătorilor, monahilor și a credincioșilor din România.

În ziua luminosului praznic al Schimbării la față a Domnului, meditația va aminti de textul rugăciunii către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu de după Dumnezeiasca Împărtășire. Aici, găsim imaginea Fecioarei ca luminătoare a sufletelor noastre și ca născătoare a Lumini celei adevărate prin care ni se deschid ochii cei înțelegători ai inimii spre cunoașterea lui Dumnezeu.

Prin Fecioara Maria, creștinii au primit izbăvirea din stăpânirea morții. Textul profeției lui Isaia (7, 14) surprinde o bogăție de semnificații teologice. Iconografia Bunei Vestiri este una dintre cele mai vechi iconografii cunoscute. Prima reprezentare a Bunei Vestiri se află în Catacomba Priscillei din Roma, pe care arheologii o datează în secolul al II-lea. Iconografia ei a rămas fundamental aceeaşi, diferenţele stând doar în prezentarea anumitor detalii. Acceptarea smerită a Fecioarei din Nazaret a adus Biruința în lumea păcatului și dezrobirea de sub tenebrele morții.

Minunile Maicii Domnului nu au întârziat să vină și asupra neputințelor trupești. Numeroși credincioși din vremuri îndepărtate și din contemporaneitate primesc vindecare de la Împărăteasa cerului. Una dintre cele mai cunoscute icoane prin care mulți au luat tămăduire este Pantanassa, cunoscută și sub apelativul de „izbăvitoarea de cancer”. Această icoană făcătoare de minuni a Născătoarei de Dumnezeu este o icoană pe lemn, portabilă, zugrăvită în secolul al XVII-lea, şi a fost adusă de la Nea Skiti de către obştea lui Gheronda Iosif Vatopedinul la Mănăstirea Vatoped.

În această zi, 9 august, sunt pomeniți Sfinții 10 mucenici care au pătimit pentru icoana lui Hristos, iar în 16 august pomenim aducerea Sfintei Mahrame a Domnului. Astfel, meditația va surprinde umanitatea Mântuitorului Iisus Hristos și legătura indisolubilă dintre El și Maica Sa sfântă. Despre prima icoană a lui Hristos, Sfânta Tradiție ne oferă două contexte diferite: icoana nefăcută de mână trimisă regelui Abgar al Edessei (tradiția orientală) și icoana nefăcută de mână de pe ștergarul Veronicăi (tradiția occidentală). Această icoană (icoana nefăcută de mână) este reprezentată, de obicei, pe iconostas.

Una dintre cele mai cunoscute icoane ale Maicii Domnului din spațiul transilvan este cea de la Mănăstirea Nicula. Sfânta icoană a Maicii Domnului de la Nicula a fost pictată de către preotul ortodox Luca, din comuna Iclod, judeţul Cluj, în anul 1681. Ea s-a pictat la cererea şi pe cheltuiala nobilului român Ioan Cupşa din Nicula, care a donat-o bisericii din acest sat. Renumele şi minunile ei binefăcătoare au depăşit demult graniţele ţării şi bisericii noastre româneşti, fiind, fără îndoială, numărată şi venerată între cele mai vestite icoane făcătoare de minuni ale ortodoxiei universale.

Imaginea Maicii Domnului ca dătătoare a Vieții (noua Evă) este surprinsă în icoana Nașterii Domnului. Aceasta este una dintre cele mai bogate icoane în elemente dogmatice, biblice sau din istoria apocrifă a Bisericii. În această icoană se îmbină elemente din Evanghelia după Luca (în care se vorbește despre iesle, prezența îngerilor, a păstorilor) și din Evanghelia după Matei (prezența magilor, a stelei), dar și elemente din textele apocrife, în special Protoevanghelia lui Iacov (momentul spălării Pruncului Hristos).

În icoana Acoperământului Maicii Domnului sunt îmbinate două evenimente petrecute în vechea biserică din Vlaherne din Constantinopol la câteva secole distanță. Prin acestea se arată prezența necontenită a Născătoarei de Dumnezeu în viața Bisericii, ajutând poporul dreptcredincios în cele mai mari nevoi în care s-a aflat.

Iconografia Adormirii Maicii Domnului oferă o sinteză a vieții Bisericii primare. Maica lui Dumnezeu, după mutarea ei la ceruri, rămâne ocrotitoarea întregului neam omenesc. Aflându-se în proximitatea Tronului Preasfintei Treimi, ea mijlocește necontenit pentru mântuirea creștinilor și răspunde nevoilor noastre, după cum cântăm: „Bucură-te, că pe măsura credinței împarți tămăduiri!”. Din cerul slavei, privind spre noi, „acoperă cu milostivirea ei tot pământul, toate popoarele”, precum afirmă Sfântul Siluan Athonitul.

• *** Viu este Dumnezeu – Catehism ortodox, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2016.

• † Irineu Bistrițeanul, episcop-vicar, Icoana de la Nicula, Nicula, 1994.

• † Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Împărăteasa cerului și Mama noastră, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2016.

• † Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Sfântul Ioan Iacob. Sihastrul român de la Hozeva, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2015.

• Alexander Schmemann, Maica Domnului, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2010.

• Arhimandrit Chiril Pavlov, Lauda Maicii Domnului, Editura Egumenița, Galați, 2012.

• Diac. Ioan I. Ică jr., Maica Domnului în teologia secolului XX șiîn spiritualitatea isihastă a secolului XIV: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan la Niceei, Editura Deisis, Sibiu, 2008.

• Egon Sendler, Icoane bizantine ale Maicii Domnului, Bucuresti, Editura Sofia, 2008.

• Ioanichie Bălan, Sfinte icoane făcătoare de minuni din România, Roman, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1999.

• Laurențiu Cosmoiu, Icoane făcătoare de minuni din România, Ghid ilustrat, Edit. Lumea Credinței, București, 2015.

• Leonid Uspensky, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Bucureşti, Fundaţia Anastasia, 2009.

• Mary B. Cunningham, Maica Vieții. Învățătura ortodoxă despre Maica Domnului, Editura Doxologia, Iași, 2017.

• Părintele Dumitru Stăniloae, O teologie a icoanei, Editura Anastasia, București, 2005.

• Teofilact Marinakis, Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, Bucuresti, Editura Sophia, 2008.