28 Februarie 2018
La doi ani de la primirea icoanei Maicii Domnului „Axion Estin”, așezată în Catedrala noastră, Dumnezeu ne oferă ca dar o altă cinstită icoană de la Muntele Athos: icoana Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul. Născut pe plaiurile Capadociei, în anul 1924, el din fragedă vârstă se desfăta cu citirea vieților sfinților și se străduia să urmeze pilda lor frumoasă, îndeletnicindu-se cu rugăciunea și cu munca și evidențiindu-se prin smerenie și jertfire de sine. De-a lungul vieții sale, Cuviosul Paisie a adus balsamul mângâierii în inimile zdrobite și leacul tămăduitor pentru sufletele și trupurile multor creștini. Aceștia l-au căutat, convinși fiind „că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului” (Ic. 5, 16). Tuns în monahism, acest atlet al lui Hristos a pustnicit în Sfântul Munte Athos și în Sfântul Munte al Sinaiului. Din sufletul său sfințit iradia dragoste dumnezeiască, iar din chipul său cuvios iradia har ce întărea pe cei din jurul său. „Dumnezeu - spunea el - face minuni, când cineva participă cu inima sa la durerea celuilalt”. El a îndemnat, a mângâiat și a ajutat pe mulți creștini. Adunând mereu durerea omenească, împrăștia mângâiere dumnezeiască. În anul 1994, Sfântul Paisie s-a mutat pe tărâmul veșniciei, lăsându-ne drept moștenire spirituală învățătura sa, care izvorăște din trăirea sa centrată în Hristos, Învățătorul dumnezeiesc. Aceasta îmbogățește mintea și inima, pentru că vine de la omul lui Dumnezeu, care și-a făcut din Evanghelie normă de viață. Deși a murit, Sfântul Paisie trăiește cu Domnul, dar trăiește și cu noi, făcându-se părtaș la durerea, neliniștea și problemele oamenilor, pe care îi ajută în chip minunat, ca pe niște frați prea mici ai lui Hristos. Din mormântul său, aflat la Suroti - Tesalonic, izvorăsc energii întăritoare pentru pelerinii creștini ajunși acolo. Iar de sus, din cer, sufletul său îi privește cu duioșie și-i ajută pe cei care-l venerează și se roagă lui. Și astăzi, ca atunci când era pe pământ, Sfântul Paisie ne îmbărbătează zicând: „Mare lucru este încrederea în Dumnezeu”, și apoi ne încredințează că „Dumnezeu păzește cu amândouă mâinile lumea contemporană”. De la el ne vine și acest avertisment: „Civilizația este bună, dar, ca să ajute, trebuie să se «civilizeze» și sufletul”. Suntem pregătiți să primim icoana Sfântului Paisie ca pe un izvor nesecat din care, prin mijlocirea lui, ne vor țâșni torente de har și binecuvântări, spre mângâierea și folosul tuturor. Ne socotim privilegiați că această Sfântă Icoană vine la Alba Iulia, în ajutorul credincioșilor, ca să le aline durerea, să le alunge tristețea, să-i vindece și să-i ocrotească. De aceea, nu putem decât să ne adresăm Sfântului Paisie Aghioritul, în profundă venerație, zicându-i: Bucură-te, înțelept povățuitor al nostru pe cărarea vieții pământești; Bucură-te, grabnic mijlocitor pentru noi către Tatăl ceresc; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie! † IRINEU Arhiepiscop al Alba Iuliei
