Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2018), la Alba Iulia

11 Mai 2018


Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2018)
CENTENARUL UNIRII ROMÂNILOR ȘI EUROPA DE ASTĂZI.
RELIGIE ȘI GEOPOLITICĂ
Alba Iulia, 14-15 Mai 2018


Anul 1918 este, poate, unul dintre cei mai importanți din istoria României. „Data de 1 Decembrie 1918, afirma domnul academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, nu este pentru români o simplă dată în calendar, o zi ca toate celelalte, ci „ziua devenirii unei nații și a unui stat”. Marea Unire de la 1918, afirma domnia sa, reprezintă „punctul astral al istoriei noastre naționale”.
Acest moment, care a marcat profund și decisiv istoria românilor, s-a petrecut la Alba Iulia, Bălgradul de odinioară, cetatea care a dat locuitorilor ei și tuturor românilor cuvântul Evangheliei lui Hristos în limba lor, dar și fiorul sacru al sentimentului unității de neam și de credință, manifestat în două momente importante ale istoriei acestei cetăți: anul 1600, legat de numele lui Mihai Viteazul și, bineînțeles, anul 1918, anul făuririi României Mari. Acesta este darul cel neprețuit pe care Dumnezeu l-a făcut locuitorilor acestei urbe și tuturor românilor.
În semn de recunoștință, cei cărora, în curgerea vremii, li s-a încredințat conducerea politică și spirituală a Alba Iuliei au dăltuit această dată pe frontispiciul urbei într-o formă de neșters, l-au scris pe un hrisov și l-au îngropat „ca pe o comoară de mare preț” în piciorul Sfântului Prestol al altarului Catedralei Reîntregirii, ca să stea de-a pururi lângă jertfelnicul cel mai presus de ceruri.
Sfântul Sinod al Bisericii noastre a declarat anul 2018 Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, iar Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, în calitate de martor privilegiat al Centenarului Marii Uniri, și-a propus să rezoneze cu toate vocile care doresc să omagieze acest eveniment major al istoriei noastre, dedicându-i în întregime contribuțiile științifice și lucrările Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă, aflat anul acesta la a XVII-a ediție.
Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, care va fi împărtășită participanților prin mâinile Întâistătătorului Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, simpozionul internațional al facultății noastre se va desfășura în zilele de 14 și 15 mai 2018, în două sesiuni în plen și în alte două pe ateliere de lucru, având cinci secțiuni:
1. Apogeul politicii naționale a românilor. Unirea la Centenar
2. Biserică și Națiune – vocații și alienări identitare
3. Biserica și proiectul național – o Românie EU-ropeană creștină?
4. Una, Sancta, Catholica et Apostolica
5. Misiune, națiune și identitate eclezială
Partenerii Simpozionului Internațional de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia sunt: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei; Episcopia Devei și Hunedoarei; Secretariatul de Stat pentru Culte; Consiliul Județean Alba; Primăria orașului Alba Iulia; Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia; Școala Doctorală din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia; Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS).
A doua zi a simpozionului va consemna un eveniment academic deosebit, dedicat unei personalități marcante a națiunii și a culturii românești: doamna academician Ana Blandiana, o personalitate-simbol care a traversat, cu demnitate, paliere complicate ale istoriei României și care a contribuit, prin întreaga carieră literară și culturală, la păstrarea și promovarea identității noastre naționale. Opera literară vastă a doamnei Ana Blandiana este amprentată puternic de vocația creatoarei pentru imaginarul sacrului și o recomandă cu prisosință cinstirii și recunoștinței noastre care se va exprima prin acordarea titlului științific de „Doctor honoris causa”.
Comemorarea Centenarului și făuritorilor Marii Uniri și a contribuției istorice majore a acestora la îndeplinirea idealului național de unitate constituie pentru noi o ofrandă a recunoștinței, dar și un prilej potrivit de a nu ne uita trecutul, de a cunoaște mai bine virtuțile înaintașilor noștri, de a le prețui și de a le pune în lucrare în această „parte de cer” în care Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit să trăim.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel încheia cuvântul rostit la proclamarea solemnă a anului 2018 ca An omagial al unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 cu o rugăciune adresată Preasfintei Treimi de a dărui tuturor românilor „bucuria comuniunii frățești prin păstrarea dreptei credințe, a unității și a demnității noastre naționale”. Ne alăturăm, ca într-o cântare antifonală și ca într-un răspuns liturgic, glasului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, și zicem: Dăruiește, Doamne, Bisericii noastre și poporului Tău dreptcredincios să se bucure de Tine, Înnoitorul făpturii. Insuflă în fiii ei fiorul începutului, prospețimea zorilor dimineții și nădejdea unui viitor pe calea Împărăției celei veșnice. Alungă de la noi frica morții, care ne ține în robia păcatelor, impresia falsă că trăim numai din cuvinte fără rost, suspiciunea că, în momentele grele ale vieții, preferăm metaforele, în locul adevărului, iar în inimile celor care sunt departe de Tine deșteaptă setea și foamea după „cuvintele vieții celei veșnice” (Ioan 6, 68).
Pr. Lect. Dr. Alexandru Moldovan
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia

Share