9 August 2018
În perioada 31 iulie-12 august 2018 se desfăşoară a XIII-a ediţie a Şcolii Naţionale de Vară organizată de Centrul de Creaţie şi Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca” din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, UBB, Cluj în parteneriat cu Mănăstirea „Buna Vestire” din Pătrângeni, Alba. Tema propusă în anul acesta este „România, grădina Maicii Domnului”.
În program:
1. EXCURSII DE DOCUMENTARE
2. ATELIERE:
• Iconografie ( suport - pânză)
• Pictură de şevalet (- pastel, ulei, acril, cărbune, creion)
3. SERI DUHOVNICEŞTI-PARTICIPARE LA SFINTELE SLUJBE
4. CATEHISM
cuvântul Înaltpreasfinţitului Părinte † IRINEU Arhiepiscop al Alba Iuliei
5. EXPOZIŢIE: 12 august 2018, ora 12:00
• Vernisajul expoziţiei
prezintă: Protos. Spiridon Solomon
Lect. Univ. Dr. Marius Dan Ghenescu
• Decernare a diplomelor şi a catalogului expoziţional
Artistul cu adevărat dedicat nobilei slujiri prin artă, conştientizează că a fost ales şi hărăzit de Cel ce i-a dăruit talentul, că toată viaţa lui trebuie să se cultive pe sine în profunzime pentru a deprinde îndemânarea de a-i cizela pe semenii săi, spre a putea căuta şi descoperi frumuseţea Edenului pierdut.
În acest an al Domnului, 2018, dedicat Marii Uniri a celor trei grădini, Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, am considerat că este momentul să reflectăm asupra afirmaţiei „România, grădina Maicii Domnului”, sub semnul întrebării: Ce a mai rămas din această grădină şi cum putem să o readucem în lumina de odinioară?
Poporul român a fost, este şi va rămâne defensiv având ca ţel păstrarea şi perpetuarea valorilor culturale, morale dar mai ales a celor creştine, însuşiri fundamentale al unei naţiuni şi tărâm ales de Maica Domnului.
Însă acest „tărâm strămoşesc apărat cu sânge prea mult şi arat cu flori şi obidită străduinţă”, umbrit de acoperământul Maicii Domnului, ne impune nouă, celor din prezent, o îndatorire, aceea de a sădi prin faptele noastre seminţe de ale căror rod va depinde renaşterea sau apusul unei grădini unice, România.
Pentru a descoperi soluţia mersului înainte a naţiunii trebuie să recurgem la trecut, reconstituind spiritul frumosului român de odinioară, a cărui socoteală în tot ceea ce făcea era pusă sub semnul armoniei cu natura, raportându-se în permanenţă la Cel ce le-a făcut pe toate.
Şi noi, artiştii, am coborât în grădina ţăranului român, de unde am cules florile Raiului cusute la ceas de seară pe o pânză albă şi păstrând socoteala specifică, şi anume smerenia, am dobândit bucuria şi curiozitatea de a le reaşeza într-o grădină nouă, resfinţită de roua lacrimilor Maicii Domnului.
Florile Raiului ocrotite de suflarea îngerilor nevăzuţi coboară azi din grădinile Eternităţii să ne bucure privirile şi sufletele. (Mircea Micu, „Florile Raiului. Colecţia de cusături româneşti Maria şi Romeo Ionescu”, album editat de Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti, 1998).
Lect. Univ. Dr. Marius Dan Ghenescu
Director de program
