23 August 2018
Joi, 23 august a.c., Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a participat la Congresul Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), Ediția a XXV-a, desfășurat la Alba Iulia în perioada 22-24 august 2018. Lucrările Congresului au debutat în Aula Mare a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, începând cu ora 9.00, la eveniment fiind prezente numeroase personalități, printre care s-au numărat foști deținuți politici, deportați sau urmași ai acestora, de pe cuprinsul întregii țări. Cu prilejul acestui eveniment a fost prezent, ca delegat al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a rostit celor de față o scurtă cuvântare și a transmis mesajul Părintelui Patriarh Daniel. În cadrul programului au avut loc, de asemenea, numeroase luări de cuvânt ale invitaților, dar și expuneri ale unor diverse probleme ridicate de participanți.
Adresându-se celor prezenți cu prilejul acestui eveniment, Arhipăstorul Alba Iuliei a evidențiat valoarea sublimă a jertfei înaintașilor noștri din timpul prigoanei comuniste, afirmând: „Toți românii care au murit din cauza bătăilor și privațiunilor și care au fost arestați sau asasinați în timpul regimului comunist, nu sunt considerați înfrânți, pentru că sacrificiul lor ispășitor a rodit biruința finală. Astăzi ne cuminecăm sufletește din suferințele acestora, îndurate creștinește pe drumul durerii în cei 45 de ani de comunism, totalitarism și umanism antropocentric. Jertfele luptătorilor anticomuniști sunt o chemare de a trăi în comuniune românească deplină, în care credința în Dumnezeu și iubirea creștină să devină iarăși esența existenței noastre naționale. Întărindu-ne haric în fața asalturilor moderniste și comuniste contemporane, se cuvine să fim străjeri vigilenți ai spiritului nostru autohton și să păstrăm identitatea noastră etnică. Să ne ajute Dumnezeu!”.
În cadrul Congresului AFDPR, începând cu ora 12.30, Ierarhul nostru, Părintele Arhiepiscop Irineu, dimpreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, a oficiat, la biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Alba Iulia, ceremonia de reînhumare a zece luptători anticomuniști. După aceasta, reprezentanți ai cultului greco-catolic și romano-catolic au rostit rugăciuni pentru sufletele celor care s-au jertfit pentru demnitatea neamului nostru. Cei zece partizani au căzut victime, în decursul anului 1949, în urma unor confruntări directe purtate cu autoritățile regimului totalitar pe teritoriul localităților Bistra, Mesentea și Cricău, județul Alba. Reînhumarea celor zece luptători (al căror nume sunt menționate mai jos) a fost organizată de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), împreună cu Primăria municipiului Alba Iulia. Dintre personalitățile prezente la ceremonia de reînhumare amintim pe domnul Emil Constantinescu, Președinte al României între anii 1996-2000, doamna Nicoleta Nicolae-Ioana, Consilier de Stat și domnul Radu Preda, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
Ansamblul funerar care va adăposti raclele cu osemintele victimelor a fost amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste, aflat în curtea Catedralei Unității Naționale, situată pe Platoul Romanilor. Acțiunea de căutare și deshumare a militanților anticomuniști s-a derulat în perioada anilor 2015-2017, fiind desfășurată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist regăsindu-se în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda. Dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei. Prima confruntare armată a avut loc în 4 martie 1949, la Groși, loc situat la cca. zece km nord-est față de comuna Bistra. Aici aveau să fie ucise cinci persoane: Cigmăian Ioan, Decean Petru, Mitrofan Lucian, Maier Iosif și Maier Elena. Victimele au fost înhumate într-o groapă comună situată chiar pe locul confruntării, mormântul fiind descoperit în august 2015.
O a doua confruntare a avut loc la data de 8 martie 1949, la Bogoloaia, locație aflată la opt km spre nord față de centrul comunei Cricău, aici fiind ucise trei persoane: Popa Ștefan, Moldovan Nicolae și Pascu Cornel. Trupurile morților au fost îngropate la marginea unui pârâu, aproape de locul luptei, osemintele fiind recuperate în august 2017. Astfel, între organizațiile de rezistență armată care s-au opus instaurării comunismului în România, un loc de seamă îl ocupă formațiunea condusă de studentul Popa Ștefan, care a susținut ideea unirii tuturor grupărilor anticomuniste din partea de sud-est a Munților Apuseni într-o organizație unică și dominantă, indiferent de orientarea ideologică a acestora.
Ultima luptă a partizanilor anticomuniști a avut loc în satul Mesentea, la 9 martie 1949, loc în care au fost ucise două persoane: Gligor Traian și Mârza Traian, adăpostiți într-o casă din localitate, identificată însă de cadrele Securității. Ca urmare a refuzului celor doi de a renunța la lupta împotriva regimului totalitar, locuința în care se aflau a fost atacată, asupra acesteia fiind aruncate zeci de grenade ofensive și incendiare. Cele două persoane aveau să fie omorâte, cadavrele acestora fiind înhumate într-o groapă situată în grădina casei unde cei doi și-au găsit sfârșitul. În urma unei acțiuni de investigații arheologice, mormântul acestora a fost descoperit, osemintele fiind recuperate în iunie 2016.
În ceea ce privește rolul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), acesta rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului din cadrul spațiului românesc.
