14 Decembrie 2018
Aflat în cea de-a treia zi a pelerinajului în Țara Sfântă, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, dimpreună cu grupul de clerici și credincioși din Eparhia noastră, a vizitat, joi, 13 decembrie a.c., în prima parte a zilei, localitatea Capernaum, nume care se traduce „satul lui Naum”. Această cetate reprezintă centrul misiunii publice a Mântuitorului, Care, după ce a încercat în zadar să-i evanghelizeze pe concetățenii Săi din Nazaret, Și-a făcut sălaș la Capernaum, așezare pe care a numit-o „cetatea Sa”, constituind centrul operei Sale mesianice. Aici, Mântuitorul a petrecut cel mai mult timp al activității Sale publice, iertând, vindecând și învățând mulțimile, care exclamau că „niciodată n-a vorbit un om aşa cum vorbeşte Acest Om” (Mt. 7, 46).
În continuare, grupul de pelerini, în frunte cu Părintele Arhiepiscop Irineu, s-a deplasat la Mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan, singurul așezământ monastic din sud-vestul Văii Ierihonului. În acest loc binecuvântat, Sfântul Gherasim a întemeiat, în secolul al V-lea, un complex monahal unde s-a ostenit singur vreme de mulți ani, fiind ajutat de un leu care l-a slujit cu credincioșie până la moarte. Mănăstirea avea să fie distrusă în anul 614 de către perși, urmând ca, în timp, să fie uitată existența acesteia. Tot în acest loc a viețuit și Cuviosul Zosima, care, în anul 430, a întâlnit-o în pustiul Iordanului pe Sfânta Maria Egipteanca. Văzând adevărata ei pocăință și starea duhovnicească îmbunătățită în care aceasta se afla, pustnicul Zosima i-a oferit Sfânta Împărtășanie. După un an de la acest minunat moment consemnat în viața Sfintei, încercând să o întâlnească din nou, Cuviosul a aflat-o moartă, iar cu ajutorul leului i-a săpat groapa și a înmormântat-o.
În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul nostru a evidențiat faptul că omul bineplăcut lui Dumnezeu, în cazul nostru Sfântul Gherasim, a dobândit statutul lui Adam înainte de cădere, fiind stăpân peste animale și validându-se ca Vice-Rege al creației și coronament al lumii zidite. Mănăstirea actuală a Sfântului Gherasim a fost construită în anul 1882, la subsolul acesteia aflându-se o biserică dedicată Sfintei Familii, deoarece, potrivit unei tradiții medievale, acesta a fost locul în care Dreptul Iosif, Sfânta Fecioară și Pruncul Iisus s-au oprit în fuga lor spre Egipt. De asemenea, în acest locaș de închinare se află icoana Maicii Domnului Galactotrofusa, în care este înfățișată Fecioara Maria alăptând Pruncul Divin.
Continuând pelerinajul, Arhipăstorul nostru, însoțit de grupul de clerici și credincioși din Eparhia noastră, a vizitat Mănăstirea Sfântului Teodosie cel Mare, unde s-a întâlnit cu un grup de pelerini din mai multe zone ale țării noastre cărora le-a adresat, cu acest prilej, cuvinte de folos sufletesc. Aici, credincioșii pelerini s-au închinat la Cenotaful Sfântului Teodosie, unde se mai află, de asemenea, osemintele mamei sale, Sfânta Evloghia, ale mamei Sfântului Sava, Sfânta Teodota, și ale Sfântului Ioan Moshu, autorul Limonariului.
În continuare, Întâistătătorul Eparhiei noastre a vizitat, dimpreună cu grupul de pelerini, Lavra Sfântului Sava, unde s-au putut închina moaștelor celui care a alcătuit prima regulă tipiconală pentru slujbele bisericești. De asemenea, credincioșii au putut admira osuarul din cadrul acestui așezământ monastic, după care s-au deplasat pe terasa mănăstirii, situată la o adâncime de 180 m. Aici, pot fi observate numeroasele grote în care au viețuit, de-a lungul timpului, mii de călugări în abstinență și în mari încercări și suferințe, toate acestea din iubire pentru Mirele divin. Adresându-se grupului de pelerini, Părintele Arhiepiscop Irineu a subliniat faptul că aceștia reprezintă pentru noi paradigme sau modele demne de urmat într-o lume supusă devenirii și morții.
Tot în această zi, credincioșii pelerini, în frunte cu Părintele Arhiepiscop Irineu, s-au aflat în orașul Betleem, devenit faimos datorită celor două evenimente petrecute aici: nașterea monarhiei davidice și Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aici, credincioșii pelerini au vizitat Câmpul Păstorilor, precum și Peștera Nașterii Domnului, venerată din cele mai vechi timpuri creștine. De asemenea, Ierarhul nostru, însoțit de grupul de clerici și credincioși, a vizitat Grota Laptelui din Betleem, unde s-a întâlnit cu un grup de creștini etiopieni, printre care și un preot, cărora le-a adresat îndemnuri duhovnicești.
Cu emoție în suflete, pelerinii români au intrat în Biserica Nașterii Domnului, edificată pe locul peșterii în care S-a născut Mesia. Fiind unul dintre cele mai vechi locașuri de cult din lume, acesta a suferit, de-a lungul vremii, numeroase transformări, rezistând în fața stăpânirilor necreștine. Pășind în interiorul locașului, se trece printr-o ușă de mici dimensiuni, numită ușa umilinței. Aceasta a fost micșorată în perioada dominației otomane pentru a se împiedica intrarea călare în biserică. Trecând prin această mică ușă, fiecare creștin face un act de umilință și de smerenie, aducându-și aminte de modul în care Fiul lui Dumnezeu a fost primit în această lume.
În ultima parte a zilei, credincioșii au intonat numeroase colinde tradiționale românești, după care au fost miruiți, alături de toți cei prezenți, de către Întâistătătorul Eparhiei noastre, Părintele Arhiepiscop Irineu. Apoi, pelerinii s-au îndreptat spre locul unde se află statuia Fericitului Ieronim, autor a numeroase traduceri, omilii și comentarii la cărțile Sfintei Scripturi, cea mai importantă dintre acestea fiind Vulgata, lucrare realizată la sfârșitul secolului al IV-lea. Aici, Ierarhul nostru le-a adresat pelerinilor o meditație duhovnicească în care le-a vorbit despre pocăința marelui teolog. În cuvântul său, Întâistătătorul Eparhiei noastre a amintit de minunata vedenie a Fericitului Ieronim, căruia, pe când se afla la Betleem, i S-a arătat Domnul Hristos în chip de prunc, zicându-i: „Dăruiește-Mi păcatele tale!”.
