28 Mai 2014
La Editura Basilica a Patriarhiei Române a apărut recent volumul Istoria Aşezămintelor Brâncoveneşti în imagini şi cuvinte.
Anul acesta, 2014, este proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române An Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică. În acest context, comemorarea ctitorilor Bisericii Domniţa Bălaşa şi a Aşezămintelor Brâncoveneşti este deodată un act de cult şi de cultură.
Lucrarea de faţă, ne prezintă istoria Bisericii Domniţa Bălaşa, condamnată de regimul comunist ateu să fie ascunsă în spatele unui şir înalt de blocuri cenuşii, ducând însă cu demnitate, precum odinioară Prinţesa Bălaşa, durerea uciderii familiei sale: demolarea Aşezămintelor Brâncoveneşti.
Cartea oferă descrieri detaliate ale celor patru biserici succesive, care au fost ridicate pe acelaşi loc, de-a lungul a peste două veacuri şi jumătate, în zona prundului Dâmboviţei. Descrierea celei de-a patra biserici este cu precădere amănunţită, mulţumită păstrării unui număr mai mare de documente din vremea ridicării ei.
De asemenea, nu au fost omişi nici slujitorii bisericii şi ai Aşezămintelor Brâncoveneşti: arhierei, preoţi, medici, epitropi ori muzicieni, fiecare personalitate importantă pentru istoria acestui sfânt locaş aflându-şi o prezentare potrivită în paginile acestei lucrări.
Anul acesta, 2014, este proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române An Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică. În acest context, comemorarea ctitorilor Bisericii Domniţa Bălaşa şi a Aşezămintelor Brâncoveneşti este deodată un act de cult şi de cultură.
Lucrarea de faţă, ne prezintă istoria Bisericii Domniţa Bălaşa, condamnată de regimul comunist ateu să fie ascunsă în spatele unui şir înalt de blocuri cenuşii, ducând însă cu demnitate, precum odinioară Prinţesa Bălaşa, durerea uciderii familiei sale: demolarea Aşezămintelor Brâncoveneşti.
Cartea oferă descrieri detaliate ale celor patru biserici succesive, care au fost ridicate pe acelaşi loc, de-a lungul a peste două veacuri şi jumătate, în zona prundului Dâmboviţei. Descrierea celei de-a patra biserici este cu precădere amănunţită, mulţumită păstrării unui număr mai mare de documente din vremea ridicării ei.
De asemenea, nu au fost omişi nici slujitorii bisericii şi ai Aşezămintelor Brâncoveneşti: arhierei, preoţi, medici, epitropi ori muzicieni, fiecare personalitate importantă pentru istoria acestui sfânt locaş aflându-şi o prezentare potrivită în paginile acestei lucrări.