9 August 2014
Tabăra de pictură se desfăşoară în perioada 01 - 10 august, tema acestui an este Buna Vestire, (ca) moment fundamental în istoria omenirii. Şcoala de vară este rodul binecuvântat al parteneriatului dintre Centrul de creaţie şi cercetare continuă „Sfântul Evanghelist Luca” din Cluj Napoca şi Mănăstirea Buna Vestire de la Pătrânjeni, Judeţul Alba.
Arta sacră este o chemare adresată oamenilor la un dialog cu Dumnezeu, având la bază spiritualitatea creştină şi bucuria cunoaşterii Lui, curăţenia şi sublimul existenţei, emoţia şi frumosul. Prin arta sacră se resacralizează imaginea şi se înnobilează realitatea, îndreptând-o înspre transcendent prin diversele şi sensibilele ei forme de exprimare.
Iniţiatorul şi coordonatorul proiectului este dl profesor Ghenescu Marius Dan, Directorul Centrului de Creaţie şi Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca” cel care ne-a precizat:
De nouă ani de zile, porțile binecuvântatei de Dumnezeu mănăstiri Buna Vestire din Pătrângeni se deschid pentru studenții de la artă sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”din Cluj-Napoca, care în luminosul altar de vară al mănăstirii, aduc un acatist Maicii Domnului prin icoane și peisaje, ca semn de mulțumire pentru talentul primit , ce prin studiu li se înmulțește de la an la an. Școala de vară ce se desfășoară în acest spațiu a avut deschiderea în prima zi a postului Adormirii Maicii Domnului, și va culmina cu vernisajul expoziției, duminică 10 august, orele 12, moment în care va fi oficiată slujba de sfințire a lucrărilor, urmată de alocuțiunea coordonatorului de proiect, profesor universitar doctor Marius Dan Ghenescu, directorul Centrului de Creație și Cercetare Continuă„Sfântul Evanghelist Luca”, finalizându-se cu decernarea Diplomelor Luca precum și a cataloage lor ce cuprind o sinteză cu cele mai bune lucrări realizate de către participanți, în cadrul acestui stagiu de inițiere și perfecționare în fascinantul domeniu al artei sacre. Tema acestui an este Buna Vestire, (ca) moment fundamental în istoria omenirii pe care marii artiști ai timpurilor l-au redat prin diferite procedee și mijloace de exprimare, tot așa și noi, artiștii contemporani, încercăm să reinterpretăm modelele clasicilor, inserându-le o nuanță de nou, atât de necesară în arta sacră actuală, tributară încă tradiționalismului sever. Lucrările au fost realizate pe trei materiale nobile: lemnul- ca simbol al Sfintei Cruci, piatra-ca temelie a Bisericii, și hârtia-ca simbol al Cărții Sfinte, și vor reprezenta ferestre de lumină ce se vor deschide către omul ce-și dorește să treacă, pentru o clipă măcar, prin poarta iubirii. Tema aleasă în cadrul acestui proiect este și o comemorare a Sfinților Brâncoveni , deoarece întuparea Domnului semnifică deschiderea noului spațiu al eternității -grădina paradisului- unde martirii timpurilor trecute, prezente și viitoare își vor regăsi împlinirea vieții pierdute pentru dreapta credință, printr-o Nouă Viață a veșniciei.
Noi, artiștii, suntem destinați de la începuturile vieții să privim spre soare pentru a cerceta nemărginirea albastrului azuriu, așteptând cu mare nerăbdare și neastâmpăr să „vedem” prin ochii spirituali, flacăra de lumină ce ni se așterne spre a fi redată. Prin fiecare rază de lumină așezată cu penelul, privirea fecioarei, nemărginită ca marea și cerul, pătrunde în noi construind în timp catedrala care odinioară, când eram copii, se topea în adâncuri necunoscute. Cu cât urcăm în adânc, descoperim icoana tăinuită în noi și la un moment ce vine pe nesimțite „ne îmbrăcăm cu icoana” și atunci ea, raza de lumină, devine o prezență eternă pe care o vedem atât de limpede încât, oriunde am privi, descoperim în deșertul cotidian, surâsul Edenului. Frumusețea și bucuria de a trăi în această vale a vremelniciei e motivată de fascinația copilăriei din noi de a descoperi, în viața de o clipă, arhipelagurile culturale și spirituale,ca popasuri de revigorare spre a zbura în alte și alte asemenea oaze, până când timpului cultural se adaugă și cel al veșniciei, care nu mai este încadrat de o ramă ci de cerul albastru luminat , care așteaptă să îl redescoperim, zi de zi, printr-un printr-un dialog al tăcerii
Omenirea, spre a trăi într-un echilibru, simte nevoia, uneori, de a fugi din cotidian și a se retrage în arhipelagurile clasice ale timpului cultural, muzeul, castelul, spații în care se întâlnește cu povestea trecutului. Însă catedrala reprezintă atât timpul cultural cât și spiritual prin care ni se deschid porțile iubirii ce se transformă în aripi transparente de lumină, cu care vom zbura către abisul Pantocratorului, prefăcându-ne pentru o clipă în lumină.
Artistul e dator față de Cel care i-a dat din talentul Lui, să făurească, nu pentru sine ci pentru omenire, catedrale din nisip ce se vor transforma în granit și apoi în lumină, devenind busole pământești ce ne reândreaptă pașii, atunci când ne-am îndepărtat de casă.
Profesor universitar doctor Marius Dan Ghenescu, directorul Centrului de Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca”
Arta sacră este o chemare adresată oamenilor la un dialog cu Dumnezeu, având la bază spiritualitatea creştină şi bucuria cunoaşterii Lui, curăţenia şi sublimul existenţei, emoţia şi frumosul. Prin arta sacră se resacralizează imaginea şi se înnobilează realitatea, îndreptând-o înspre transcendent prin diversele şi sensibilele ei forme de exprimare.
Iniţiatorul şi coordonatorul proiectului este dl profesor Ghenescu Marius Dan, Directorul Centrului de Creaţie şi Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca” cel care ne-a precizat:
De nouă ani de zile, porțile binecuvântatei de Dumnezeu mănăstiri Buna Vestire din Pătrângeni se deschid pentru studenții de la artă sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”din Cluj-Napoca, care în luminosul altar de vară al mănăstirii, aduc un acatist Maicii Domnului prin icoane și peisaje, ca semn de mulțumire pentru talentul primit , ce prin studiu li se înmulțește de la an la an. Școala de vară ce se desfășoară în acest spațiu a avut deschiderea în prima zi a postului Adormirii Maicii Domnului, și va culmina cu vernisajul expoziției, duminică 10 august, orele 12, moment în care va fi oficiată slujba de sfințire a lucrărilor, urmată de alocuțiunea coordonatorului de proiect, profesor universitar doctor Marius Dan Ghenescu, directorul Centrului de Creație și Cercetare Continuă„Sfântul Evanghelist Luca”, finalizându-se cu decernarea Diplomelor Luca precum și a cataloage lor ce cuprind o sinteză cu cele mai bune lucrări realizate de către participanți, în cadrul acestui stagiu de inițiere și perfecționare în fascinantul domeniu al artei sacre. Tema acestui an este Buna Vestire, (ca) moment fundamental în istoria omenirii pe care marii artiști ai timpurilor l-au redat prin diferite procedee și mijloace de exprimare, tot așa și noi, artiștii contemporani, încercăm să reinterpretăm modelele clasicilor, inserându-le o nuanță de nou, atât de necesară în arta sacră actuală, tributară încă tradiționalismului sever. Lucrările au fost realizate pe trei materiale nobile: lemnul- ca simbol al Sfintei Cruci, piatra-ca temelie a Bisericii, și hârtia-ca simbol al Cărții Sfinte, și vor reprezenta ferestre de lumină ce se vor deschide către omul ce-și dorește să treacă, pentru o clipă măcar, prin poarta iubirii. Tema aleasă în cadrul acestui proiect este și o comemorare a Sfinților Brâncoveni , deoarece întuparea Domnului semnifică deschiderea noului spațiu al eternității -grădina paradisului- unde martirii timpurilor trecute, prezente și viitoare își vor regăsi împlinirea vieții pierdute pentru dreapta credință, printr-o Nouă Viață a veșniciei.
Noi, artiștii, suntem destinați de la începuturile vieții să privim spre soare pentru a cerceta nemărginirea albastrului azuriu, așteptând cu mare nerăbdare și neastâmpăr să „vedem” prin ochii spirituali, flacăra de lumină ce ni se așterne spre a fi redată. Prin fiecare rază de lumină așezată cu penelul, privirea fecioarei, nemărginită ca marea și cerul, pătrunde în noi construind în timp catedrala care odinioară, când eram copii, se topea în adâncuri necunoscute. Cu cât urcăm în adânc, descoperim icoana tăinuită în noi și la un moment ce vine pe nesimțite „ne îmbrăcăm cu icoana” și atunci ea, raza de lumină, devine o prezență eternă pe care o vedem atât de limpede încât, oriunde am privi, descoperim în deșertul cotidian, surâsul Edenului. Frumusețea și bucuria de a trăi în această vale a vremelniciei e motivată de fascinația copilăriei din noi de a descoperi, în viața de o clipă, arhipelagurile culturale și spirituale,ca popasuri de revigorare spre a zbura în alte și alte asemenea oaze, până când timpului cultural se adaugă și cel al veșniciei, care nu mai este încadrat de o ramă ci de cerul albastru luminat , care așteaptă să îl redescoperim, zi de zi, printr-un printr-un dialog al tăcerii
Omenirea, spre a trăi într-un echilibru, simte nevoia, uneori, de a fugi din cotidian și a se retrage în arhipelagurile clasice ale timpului cultural, muzeul, castelul, spații în care se întâlnește cu povestea trecutului. Însă catedrala reprezintă atât timpul cultural cât și spiritual prin care ni se deschid porțile iubirii ce se transformă în aripi transparente de lumină, cu care vom zbura către abisul Pantocratorului, prefăcându-ne pentru o clipă în lumină.
Artistul e dator față de Cel care i-a dat din talentul Lui, să făurească, nu pentru sine ci pentru omenire, catedrale din nisip ce se vor transforma în granit și apoi în lumină, devenind busole pământești ce ne reândreaptă pașii, atunci când ne-am îndepărtat de casă.
Profesor universitar doctor Marius Dan Ghenescu, directorul Centrului de Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca”
