27 August 2014
Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, organizează expoziţia de carte românească veche intitulată „Domnitorul Constantin Brâncoveanu Ctitor al cărţii religioase”.
Vernisajul va avea loc în data de 4 septembrie, de la ora 10.00 şi se va desfăşura în cadrul Muzeului de Artă Sacră „Reîntregirea” aflat în incinta complexului Catedralei Ortodoxe.
Această expoziţie se înscrie între manifestările dedicate „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” în Patriarhia Română şi constituie un pios omagiu închinat Sfântului Constantin Brâncoveanu, iubitor şi ctitor al culturii şi al limbii neamului românesc.
Datele istorice arată că Mitropoliei din Alba Iulia, domnitorul muntean i-a acordat în 1698, ajutor financiar de 6000 de aspri, ca să-i fie „de întărire şi ajutor, întrucât o ştim ca pe o corabie ce se leagănă în mijlocul valurilor mării”, iar la 15 iunie 1700 i-a dăruit o moşie de la Merişani, în părţile Argeşului.
În 1699 la Alba Iulia a fost trimis Mihail Iştvanovici, ucenicul Mitropolitului Antim Ivireanul, care a tipărit Chiriacodromionul (o ediţie revăzută a Cazaniei lui Varlaam de la Iaşi, din 1643) şi o Bucoavnă, adică un Abecedar.
Cărţile româneşti tipărite în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu au cunoscut o largă circulaţie în Transilvania, ajungând până in Maramureş. Unele erau dăruite de el însuşi, după cum arată însemnările făcute pe ele de anumiţi preoţi.
Vă invităm să participaţi la vernisajul expoziţiei de carte veche şi să deveniţi iubitori ai culturii, acest tezaur inestimabil.
Vernisajul va avea loc în data de 4 septembrie, de la ora 10.00 şi se va desfăşura în cadrul Muzeului de Artă Sacră „Reîntregirea” aflat în incinta complexului Catedralei Ortodoxe.
Această expoziţie se înscrie între manifestările dedicate „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” în Patriarhia Română şi constituie un pios omagiu închinat Sfântului Constantin Brâncoveanu, iubitor şi ctitor al culturii şi al limbii neamului românesc.
Datele istorice arată că Mitropoliei din Alba Iulia, domnitorul muntean i-a acordat în 1698, ajutor financiar de 6000 de aspri, ca să-i fie „de întărire şi ajutor, întrucât o ştim ca pe o corabie ce se leagănă în mijlocul valurilor mării”, iar la 15 iunie 1700 i-a dăruit o moşie de la Merişani, în părţile Argeşului.
În 1699 la Alba Iulia a fost trimis Mihail Iştvanovici, ucenicul Mitropolitului Antim Ivireanul, care a tipărit Chiriacodromionul (o ediţie revăzută a Cazaniei lui Varlaam de la Iaşi, din 1643) şi o Bucoavnă, adică un Abecedar.
Cărţile româneşti tipărite în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu au cunoscut o largă circulaţie în Transilvania, ajungând până in Maramureş. Unele erau dăruite de el însuşi, după cum arată însemnările făcute pe ele de anumiţi preoţi.
Vă invităm să participaţi la vernisajul expoziţiei de carte veche şi să deveniţi iubitori ai culturii, acest tezaur inestimabil.
