1 Septembrie 2014
A noua lună din anul calendaristic şi prima din anul bisericesc cuprinde pomenirea unor sfinţi de seamă ai Bisericii noastre. Printre sărbătorile religioase ale lunii septembrie se numără şi zilele de pomenire a unor sfinţi români. Sfinţii naţionali sunt sfinţii al căror cult s-a născut pe teritoriul unei Biserici naţionale autocefale. Existenţa acestora demonstrează şi specificitatea etnică a unei Biserici Ortodoxe locale, care a fost prezentă în organizarea Bisericilor Ortodoxe de la început şi până în zilele noastre.
Pentru Biserica Ortodoxă Română, data de 1 septembrie, pe lângă începutul anului bisericesc, are şi o altă semnificaţie, şi anume în şedinţa din 8-9 iulie 2008, Sfântul Sinod a hotărât trecerea în rândul sfinţilor a marelui teolog Dionisie Exiguul, Cel Smerit, părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc cu zi de prăznuire la această dată.
În ziua Înainte Prăznuirii Naşterii Maicii Domnului, în data de 7 septembrie sunt cinstiţi Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română la 5-7 martie 2008, prin hotărârea Sfântului Sinod, iar Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la 5 iunie 2008, la Mănăstirea Neamţ.
Sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului, cinstită la 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc. Sfânta Fecioara Maria s-a născut în familia sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana din Nazaret, prăznuiţi a doua zi, în data de 9 septembrie, zi în care sunt cinstiţi şi Sfinţii Cuvioşi Onufrie de la Vorona şi Chiriac de la Tazlău.
Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, având dată de prăznuire la 13 septembrie, a fost trecut în rândul sfinţilor la data de 20-21 iunie 1992, proclamarea oficială a canonizării a avut loc la 21 iunie 1992.
Creştinii ortodocşi români sărbătoresc la 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Această sărbătoare este cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi Moartea Mântuitorului.
Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, sărbătorit la data de 15 septembrie, mitropolit al Timişoarei, a păstorit până în 1653, când, din cauza vârstei înaintate s-a retras la Mănăstirea Partoş, în Banat. Moaştele sale se află în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, fiind aduse din biserica Mănăstirii Partoş. Canonizarea lui a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950, iar actul solemn de canonizare a avut loc la Timişoara, în 6-8 octombrie 1956.
Sfântul Teodosie de la Brazi a fost în mod solemn proclamat sfânt la data de 5 octombrie 2003, cinstirea sa fiind stabilită pentru ziua de 22 septembrie. De atunci, moaştele sale, redescoperite în anul 2000, în vechiul paraclis subteran de la Mănăstirea Brazi, se află aşezate spre închinare în noul paraclis zidit deasupra celui vechi.
În data de 26 septembrie Biserica Ortodoxă Română cinsteşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre la data de 8 iulie 2008, iar proclamarea oficială a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala patriarhală din Bucureşti.
În partea de final a lunii este cinstit Sfântul Antim Ivireanul, erudit şi luptător, evlavios şi harnic, creator de limbă şi cultură românească creştină, misionar înţelept şi generos, artist de mare talent: caligraf, tipograf, miniaturist, sculptor şi arhitect, având dată de prăznuire 27 septembrie.
Pentru Biserica Ortodoxă Română, data de 1 septembrie, pe lângă începutul anului bisericesc, are şi o altă semnificaţie, şi anume în şedinţa din 8-9 iulie 2008, Sfântul Sinod a hotărât trecerea în rândul sfinţilor a marelui teolog Dionisie Exiguul, Cel Smerit, părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc cu zi de prăznuire la această dată.
În ziua Înainte Prăznuirii Naşterii Maicii Domnului, în data de 7 septembrie sunt cinstiţi Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română la 5-7 martie 2008, prin hotărârea Sfântului Sinod, iar Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la 5 iunie 2008, la Mănăstirea Neamţ.
Sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului, cinstită la 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc. Sfânta Fecioara Maria s-a născut în familia sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana din Nazaret, prăznuiţi a doua zi, în data de 9 septembrie, zi în care sunt cinstiţi şi Sfinţii Cuvioşi Onufrie de la Vorona şi Chiriac de la Tazlău.
Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, având dată de prăznuire la 13 septembrie, a fost trecut în rândul sfinţilor la data de 20-21 iunie 1992, proclamarea oficială a canonizării a avut loc la 21 iunie 1992.
Creştinii ortodocşi români sărbătoresc la 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Această sărbătoare este cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi Moartea Mântuitorului.
Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, sărbătorit la data de 15 septembrie, mitropolit al Timişoarei, a păstorit până în 1653, când, din cauza vârstei înaintate s-a retras la Mănăstirea Partoş, în Banat. Moaştele sale se află în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, fiind aduse din biserica Mănăstirii Partoş. Canonizarea lui a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950, iar actul solemn de canonizare a avut loc la Timişoara, în 6-8 octombrie 1956.
Sfântul Teodosie de la Brazi a fost în mod solemn proclamat sfânt la data de 5 octombrie 2003, cinstirea sa fiind stabilită pentru ziua de 22 septembrie. De atunci, moaştele sale, redescoperite în anul 2000, în vechiul paraclis subteran de la Mănăstirea Brazi, se află aşezate spre închinare în noul paraclis zidit deasupra celui vechi.
În data de 26 septembrie Biserica Ortodoxă Română cinsteşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre la data de 8 iulie 2008, iar proclamarea oficială a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala patriarhală din Bucureşti.
În partea de final a lunii este cinstit Sfântul Antim Ivireanul, erudit şi luptător, evlavios şi harnic, creator de limbă şi cultură românească creştină, misionar înţelept şi generos, artist de mare talent: caligraf, tipograf, miniaturist, sculptor şi arhitect, având dată de prăznuire 27 septembrie.
