10 Octombrie 2014
Arhiepiscopia Iaşilor se pregăteşte de sărbătoare. În fiecare an, în ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Parascheva, în Capitala Moldovei se adună mii de pelerini din toată ţara. Anul acesta credincioşii care ajung la Iaşi se vor putea închina şi la moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu care vor fi aduse de la Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou, din Bucureşti. Manifestările dedicate ocrotitoarei Moldovei au început ieri 9 octombrie cu cea de-a XVI-a ediţie a Simpozionului Internaţional "Monumentul - Tradiţie şi Viitor". Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost scoasă spre închinare în această dimineaţă. Tot astăzi, de la ora 19.00, cinstitele odoare vor fi purtate în tradiţionalul pelerinaj „Calea Sfinţilor”, informează TRINITAS TV.
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei în colaborare cu alte instituţii locale au pregătit pentru cele zece zile de sărbătoare diverse acţiuni. Sunt incluse în program vernisarea expoziţiei „Constantin Brâncoveanu 300. Documente de Arhivă”, lansări de carte, concerte, dar şi piese de teatru. Sărbătorile Iaşiului se vor încheia pe 19 octombrie.
Anul acesta se împlinesc 373 ani sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva, cunoscută în popor şi sub numele de “Sfânta Vineri”. Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Cinstitele sale odoare au fost aduse la Iaşi de domnitorul Vasile Lupu în anul 1641, fiind aşezate în ctitoria sa, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi". Moaştele au fost un dar al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru domnitorul Moldovei.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinţi români, precum si generalizarea cultului unora ale căror moaşte se găsesc în ţara noastră, la începutul anului 1950. Prima slujbă închinată Sfintei Cuvioase Parascheva după generalizarea cultului a avut loc în Catedrala mitropolitană din Iaşi, la 14 octombrie 1955.
În decurs de aproape 373 de ani, de când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi, racla nu a părăsit Capitala Moldovei decât de două ori: în anul 1944, când a fost dusă la Mănăstirea Samurcăşeşti şi în Capitală şi, în vara anului 1947, când a avut loc poate cea mai mare procesiune religioasă de pe pământul Moldovei: prin localităţile judeţului Iaşi, iar apoi în Vaslui, Roman, Bacău, Neamţ şi Baia.
BASILICA [http://basilica.ro/stiri/373-ani-sub-ocrotirea-sfintei-cuvioase-parascheva_21071.html]
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei în colaborare cu alte instituţii locale au pregătit pentru cele zece zile de sărbătoare diverse acţiuni. Sunt incluse în program vernisarea expoziţiei „Constantin Brâncoveanu 300. Documente de Arhivă”, lansări de carte, concerte, dar şi piese de teatru. Sărbătorile Iaşiului se vor încheia pe 19 octombrie.
Anul acesta se împlinesc 373 ani sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva, cunoscută în popor şi sub numele de “Sfânta Vineri”. Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Cinstitele sale odoare au fost aduse la Iaşi de domnitorul Vasile Lupu în anul 1641, fiind aşezate în ctitoria sa, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi". Moaştele au fost un dar al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru domnitorul Moldovei.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinţi români, precum si generalizarea cultului unora ale căror moaşte se găsesc în ţara noastră, la începutul anului 1950. Prima slujbă închinată Sfintei Cuvioase Parascheva după generalizarea cultului a avut loc în Catedrala mitropolitană din Iaşi, la 14 octombrie 1955.
În decurs de aproape 373 de ani, de când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi, racla nu a părăsit Capitala Moldovei decât de două ori: în anul 1944, când a fost dusă la Mănăstirea Samurcăşeşti şi în Capitală şi, în vara anului 1947, când a avut loc poate cea mai mare procesiune religioasă de pe pământul Moldovei: prin localităţile judeţului Iaşi, iar apoi în Vaslui, Roman, Bacău, Neamţ şi Baia.
BASILICA [http://basilica.ro/stiri/373-ani-sub-ocrotirea-sfintei-cuvioase-parascheva_21071.html]
