18 Octombrie 2014
Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei a participat la a 109 -a adunare generală a Asociaţiunii Astra, desfăşurată în perioada 17 – 19 octombrie la Reghin. Întâlnirea este organizată de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, Primăria Municipiului Reghin, Consiliul local Reghin şi Despărţământul Reghin al Astrei.
ASTRA a fost înfiinţată la Sibiu între 23 octombrie - 4 noiembrie 1861, având un rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania. Evenimentul este unul de amploare, dat fiind faptul că ultima adunare generală care s-a ţinut la Reghin sub egida Asociaţiei Astra a avut loc în anul 1925.
Manifestarea culturală aduce la Reghin personalităţi marcante ale culturii româneşti din întreaga ţară. Deschiderea festivă a celei de-a 109-a Adunări Generale a Asociaţiunii Astra a avut loc astăzi de la ora 9.30, în Sala Mare a Casei Municipale de Cultură „Dr. Eugen Nicoară”.
În debutul manifestării, un grup coral al preoților din Reghin a intonat Imnul Național și Imnul Asociaţiunii Astra, iar Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu a binecuvântat începutul lucrărilor, după care grupul coral al preoților a susținut un concert de cântece religioase.
Duminică participanţii la Adunarea Generală a Asociaţiunii Astra vor fi prezenţi la liturghia arhierească oficiată în biserica Sfânta Treime din Reghin de către Înaltpreasfinţitul Părinte arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei. După liturghie, va avea loc o slujbă de pomenire a înaintaşilor. Evenimentele religioase vor fi prilejuite de aniversarea a peste 200 de ani de atestare documentară a bisericii Sfânta Treime din Reghin.
Prima conducere a organizaţiei Astra a fost alcătuită din preşedintele Andrei Şaguna, vicepreşedintele Timotei Cipariu și secretarul Gheorghe Barițiu.
Despărţământul Reghin al Astrei a luat fiinţă în anul 1874, având în frunte intelectuali luminaţi, animaţi de dragoste de neam şi cultură. În scurt timp, Despărţământul Reghin a devenit unul din cele mai active din ţară, a favorizat pătrunderea cărţii, a ziarelor, înfiriparea corurilor, dezvoltarea învăţământului şi a bibliotecilor, care s-au impus ca o necesitate. Cartea a devenit astfel, alături de presă, principalul mijloc de răspândire a cunoştinţelor şi a ideilor vremii.
ASTRA a fost înfiinţată la Sibiu între 23 octombrie - 4 noiembrie 1861, având un rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania. Evenimentul este unul de amploare, dat fiind faptul că ultima adunare generală care s-a ţinut la Reghin sub egida Asociaţiei Astra a avut loc în anul 1925.
Manifestarea culturală aduce la Reghin personalităţi marcante ale culturii româneşti din întreaga ţară. Deschiderea festivă a celei de-a 109-a Adunări Generale a Asociaţiunii Astra a avut loc astăzi de la ora 9.30, în Sala Mare a Casei Municipale de Cultură „Dr. Eugen Nicoară”.
În debutul manifestării, un grup coral al preoților din Reghin a intonat Imnul Național și Imnul Asociaţiunii Astra, iar Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu a binecuvântat începutul lucrărilor, după care grupul coral al preoților a susținut un concert de cântece religioase.
Duminică participanţii la Adunarea Generală a Asociaţiunii Astra vor fi prezenţi la liturghia arhierească oficiată în biserica Sfânta Treime din Reghin de către Înaltpreasfinţitul Părinte arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei. După liturghie, va avea loc o slujbă de pomenire a înaintaşilor. Evenimentele religioase vor fi prilejuite de aniversarea a peste 200 de ani de atestare documentară a bisericii Sfânta Treime din Reghin.
Prima conducere a organizaţiei Astra a fost alcătuită din preşedintele Andrei Şaguna, vicepreşedintele Timotei Cipariu și secretarul Gheorghe Barițiu.
Despărţământul Reghin al Astrei a luat fiinţă în anul 1874, având în frunte intelectuali luminaţi, animaţi de dragoste de neam şi cultură. În scurt timp, Despărţământul Reghin a devenit unul din cele mai active din ţară, a favorizat pătrunderea cărţii, a ziarelor, înfiriparea corurilor, dezvoltarea învăţământului şi a bibliotecilor, care s-au impus ca o necesitate. Cartea a devenit astfel, alături de presă, principalul mijloc de răspândire a cunoştinţelor şi a ideilor vremii.
