24 Noiembrie 2014
Creştinilor ortodocşi li se poate părea inutil să li se argumenteze de ce trebuie să pledezi pentru predarea religiei în şcolile publice. Pentru un credincios, necesitatea orei de religie este evidentă. Cei care militează pentru scoaterea orei de religie din programa şcolară fie o consideră inutilă, fie văd în ea un mijloc de manipulare a conştiinţei elevilor de şcoală generală sau liceu. Consideră că un copil care frecventează constant orele de religie devine un om religios, ba chiar un creştin-ortodox, în mod automat, vrând-nevrând, peste voinţa sa.
Concis spus, pentru că România are nevoie în viitor de o societate compusă din oameni morali. Nu cred că cineva ar putea contrazice cu argumente solide acest deziderat comun. Mă îndoiesc profund că oponenţii predării religiei în şcoli aspiră să trăiască într-o societate a viitorului anomică, anarhică, în care domneşte fărădelegea şi în care fiecare dintre noi ne-am purta ca nişte fiare sălbatice unii faţă de alţii, ca în acea stare de natură căzută descrisă de Thomas Hobbes: homo homini lupus est.
Pentru ca societatea românească să existe cu succes în viitor trebuie ca indivizii care o compun să se comporte moral unii faţă de ceilalţi. Adică să se respecte în calitatea lor de fiinţe umane - conştiente, raţionale.
În concluzie, cine luptă pentru eliminarea religiei din şcolile publice optează, în numele toleranţei mult clamate, în fapt pentru o perspectivă relativistă în care fiecare individ decide ceea ce este bine şi ceea ce este adevărat pentru el. Dar nu ne putem imagina o societate umană în care să nu existe un consens asupra a ceea ce este bine şi ceea ce este rău. Natura binelui se traduce în practica vieţii sociale prin principii morale - care sunt, întotdeauna, necesare şi universale - şi reguli de comportament. Moralitatea presupune consensul prealabil al indivizilor unei comunităţi privind noţiunile de bine şi rău.
Ziarul Lumina [http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/o-decizie-discriminatorie-si-umilitoare-pentru-ora-de-religie]
Concis spus, pentru că România are nevoie în viitor de o societate compusă din oameni morali. Nu cred că cineva ar putea contrazice cu argumente solide acest deziderat comun. Mă îndoiesc profund că oponenţii predării religiei în şcoli aspiră să trăiască într-o societate a viitorului anomică, anarhică, în care domneşte fărădelegea şi în care fiecare dintre noi ne-am purta ca nişte fiare sălbatice unii faţă de alţii, ca în acea stare de natură căzută descrisă de Thomas Hobbes: homo homini lupus est.
Pentru ca societatea românească să existe cu succes în viitor trebuie ca indivizii care o compun să se comporte moral unii faţă de ceilalţi. Adică să se respecte în calitatea lor de fiinţe umane - conştiente, raţionale.
În concluzie, cine luptă pentru eliminarea religiei din şcolile publice optează, în numele toleranţei mult clamate, în fapt pentru o perspectivă relativistă în care fiecare individ decide ceea ce este bine şi ceea ce este adevărat pentru el. Dar nu ne putem imagina o societate umană în care să nu existe un consens asupra a ceea ce este bine şi ceea ce este rău. Natura binelui se traduce în practica vieţii sociale prin principii morale - care sunt, întotdeauna, necesare şi universale - şi reguli de comportament. Moralitatea presupune consensul prealabil al indivizilor unei comunităţi privind noţiunile de bine şi rău.
Ziarul Lumina [http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/o-decizie-discriminatorie-si-umilitoare-pentru-ora-de-religie]
