26 Noiembrie 2014
Unul dintre sfinţii cei mai apropiaţi copiilor este prăznuit astăzi, 26 noiembrie. Este vorba de Sfântul Stelian Paflagonul, considerat ocrotitor al pruncilor şi al familiei creştine. Viaţa sa de rugăciune, râvna şi iubirea de Dumnezeu l-au învrednicit de darul facerii de minuni, tămăduindu-i mai ales pe copiii bolnavi.
Sfântul Stelian s-a născut în secolul al VI-lea, la Adrianopolis, în provincia Paflagonia din Asia Mică (pe teritoriul Turciei de astăzi), într-o familie foarte bogată. La o vârstă potrivită, plin de iubire dumnezeiască şi povăţuit de Duhul Sfânt, el şi-a împărţit averea săracilor şi s-a retras în pustiu, pentru a se adânci în rugăciune şi cunoaşterea lui Dumnezeu. A intrat într-o peşteră unde primea hrană de la înger. Dar, spre deosebire de alţi pustnici, el nu s-a retras cu totul din lume, ci, din dragoste pentru oameni, mergea printre ei şi îi ajuta, întorcându-se apoi la chilie pentru odihnă.
Pentru viaţa de curăţie şi rugăciune, Dumnezeu l-a învrednicit de darul tămăduirii. Într-unul din drumurile sale, Sfântul Stelian a pus mâna pe creştetul unui copil suferind şi acesta s-a tămăduit imediat şi de atunci sfântul a început să fie căutat de oameni aflaţi în suferinţă, copii, tineri sau bătrâni. Aceştia, prin rugăciunea sfântului, dar şi prin rugăciunea şi credinţa lor, luau tămăduire de la Dumnezeu. Astfel, prin grija faţă de copii şi familii, prin tămăduirea copiilor, dar şi prin ajutorul dat mamelor, Sfântul Stelian avea să devină ocrotitorul copiilor şi al familiei în general. Grija sa pentru copii se vedea mereu pe chipul său. Era mereu blând, binevoitor, plin de dragoste pentru cei din jur, având mereu un cuvânt de mângâiere pentru fiecare. De aceea, Sfântul Stelian este ocrotitorul şi tămăduitorul copiilor, fapt pentru care în icoană îl vedem purtând un prunc în braţe.
Sfântul Stelian s-a născut în secolul al VI-lea, la Adrianopolis, în provincia Paflagonia din Asia Mică (pe teritoriul Turciei de astăzi), într-o familie foarte bogată. La o vârstă potrivită, plin de iubire dumnezeiască şi povăţuit de Duhul Sfânt, el şi-a împărţit averea săracilor şi s-a retras în pustiu, pentru a se adânci în rugăciune şi cunoaşterea lui Dumnezeu. A intrat într-o peşteră unde primea hrană de la înger. Dar, spre deosebire de alţi pustnici, el nu s-a retras cu totul din lume, ci, din dragoste pentru oameni, mergea printre ei şi îi ajuta, întorcându-se apoi la chilie pentru odihnă.
Pentru viaţa de curăţie şi rugăciune, Dumnezeu l-a învrednicit de darul tămăduirii. Într-unul din drumurile sale, Sfântul Stelian a pus mâna pe creştetul unui copil suferind şi acesta s-a tămăduit imediat şi de atunci sfântul a început să fie căutat de oameni aflaţi în suferinţă, copii, tineri sau bătrâni. Aceştia, prin rugăciunea sfântului, dar şi prin rugăciunea şi credinţa lor, luau tămăduire de la Dumnezeu. Astfel, prin grija faţă de copii şi familii, prin tămăduirea copiilor, dar şi prin ajutorul dat mamelor, Sfântul Stelian avea să devină ocrotitorul copiilor şi al familiei în general. Grija sa pentru copii se vedea mereu pe chipul său. Era mereu blând, binevoitor, plin de dragoste pentru cei din jur, având mereu un cuvânt de mângâiere pentru fiecare. De aceea, Sfântul Stelian este ocrotitorul şi tămăduitorul copiilor, fapt pentru care în icoană îl vedem purtând un prunc în braţe.
