10 August 2015
La Alba Iulia pulsează adânc şi puternic sentimentul patriotic al istoriei noastre, pecetluită de evenimente cu reverberații naționale. Vestigiile spirituale ies învingătoare zi de zi în confruntarea cu prezentul și cu uitarea, fiind înveşnicite în datină, în tradiţie şi în rosturile de viaţă ale întregului popor și deşteptând continuu, în sufletele românilor, conştiinţa naţională. Unirea lui Mihai Viteazul și Marea Unire de la 1918 reprezintă realizări ale încercatei vieţi româneşti și mărturii-simbol ale vechimii şi a dăinuirii noastre, vecine cu veşnicia.
Pentru a marca măreața realizare a Voievodului Mihai Viteazul în istoria poporului român și marea sa personalitate, în după-amiaza frumoasei zile de duminică, 9 august, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Paraclisului Maicii Domnului în parohia „Sfânta Treime” – Biserica Memorială din Alba Iulia – și a slujit slujba parastasului pentru Domnitorul Mihai Viteazul, la 414 ani de la trecerea sa în veşnicie. La finalul slujbei, Arhipăstorul nostru a sfințit şi o copie a icoanei Panthanasa, adusă de la Mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos.
Adresându-se numeroșilor credincioși din municipiul Alba Iulia, care au participat la acest sfânt moment de rugăciune și de trăire înălțătoare, Înaltpreasfinția Sa a subliniat importanța cinstirii eroilor neamului și, în special, a Voievodului ce a înfăptuit prima unire a românilor: „Îl comemorăm astăzi, la Alba Iulia, pe Mihai Viteazul, care a rectitorit aici Mitropolia Bălgradului şi a sprijinit ortodoxia transilvană. Îl comemorăm pe slăvitul domnitor care a unit sub sceptrul său cele trei ţări româneşti şi a urmărit realizarea emancipării românilor ardeleni de sub dominaţia unei nobilimi străine. După unirea celor trei Ţări Române, Mihai Viteazul s-a lăsat fascinat de ideea creştină a eliberării popoarelor vecine din Peninsula Balcanică de sub stăpânirea otomană. De aceea, pe acest Întregitor de Patrie îl socotim cel mai mare cruciat pe care l-a dat poporul român în secolul al XVI-lea. Mihai Viteazul, semeţ ca un vultur, aprig şi neînfricat ca un zeu al războiului, a concentrat în jurul personalităţii sale tot ce era creştin şi subjugat. Iată de ce îl omagiem astăzi pe cel ce a reuşit să reconstituie vechea Dacie, el fiind, cu adevărat, un mare erou şi un ilustru martir al neamului nostru”.
Biserica memorială „Mihai Viteazul” se află în vecinătatea zidurilor Cetății bastionare Alba Carolina, la 500 m de Obeliscul închinat eroilor martiri Horea, Cloșca și Crișan. Pe locul actualei biserici de lemn s-a aflat vechea ctitorie a lui Mihai Viteazul, ridicată în anul 1597. Centru al Mitropoliei Ardealului din veacul al XVII-lea, unde au slujit sfinții ierarhi mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici, vechea catedrală din acest loc avea ca hram Sfânta Treime, simbol al unității de credință și neam al celor trei țări românești. Biserica a fost dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714. Anul 1988 reprezintă începutul reconstrucției noii biserici, pe același loc și cu același hram, sfântul locaș fiind sfințit în data de 26 noiembrie 2006, prilej cu care a primit şi cel de-al doilea hram – Sfântul Siluan Athonitul.
Pr. Florin Croitoru
Pentru a marca măreața realizare a Voievodului Mihai Viteazul în istoria poporului român și marea sa personalitate, în după-amiaza frumoasei zile de duminică, 9 august, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Paraclisului Maicii Domnului în parohia „Sfânta Treime” – Biserica Memorială din Alba Iulia – și a slujit slujba parastasului pentru Domnitorul Mihai Viteazul, la 414 ani de la trecerea sa în veşnicie. La finalul slujbei, Arhipăstorul nostru a sfințit şi o copie a icoanei Panthanasa, adusă de la Mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos.
Adresându-se numeroșilor credincioși din municipiul Alba Iulia, care au participat la acest sfânt moment de rugăciune și de trăire înălțătoare, Înaltpreasfinția Sa a subliniat importanța cinstirii eroilor neamului și, în special, a Voievodului ce a înfăptuit prima unire a românilor: „Îl comemorăm astăzi, la Alba Iulia, pe Mihai Viteazul, care a rectitorit aici Mitropolia Bălgradului şi a sprijinit ortodoxia transilvană. Îl comemorăm pe slăvitul domnitor care a unit sub sceptrul său cele trei ţări româneşti şi a urmărit realizarea emancipării românilor ardeleni de sub dominaţia unei nobilimi străine. După unirea celor trei Ţări Române, Mihai Viteazul s-a lăsat fascinat de ideea creştină a eliberării popoarelor vecine din Peninsula Balcanică de sub stăpânirea otomană. De aceea, pe acest Întregitor de Patrie îl socotim cel mai mare cruciat pe care l-a dat poporul român în secolul al XVI-lea. Mihai Viteazul, semeţ ca un vultur, aprig şi neînfricat ca un zeu al războiului, a concentrat în jurul personalităţii sale tot ce era creştin şi subjugat. Iată de ce îl omagiem astăzi pe cel ce a reuşit să reconstituie vechea Dacie, el fiind, cu adevărat, un mare erou şi un ilustru martir al neamului nostru”.
Biserica memorială „Mihai Viteazul” se află în vecinătatea zidurilor Cetății bastionare Alba Carolina, la 500 m de Obeliscul închinat eroilor martiri Horea, Cloșca și Crișan. Pe locul actualei biserici de lemn s-a aflat vechea ctitorie a lui Mihai Viteazul, ridicată în anul 1597. Centru al Mitropoliei Ardealului din veacul al XVII-lea, unde au slujit sfinții ierarhi mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici, vechea catedrală din acest loc avea ca hram Sfânta Treime, simbol al unității de credință și neam al celor trei țări românești. Biserica a fost dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714. Anul 1988 reprezintă începutul reconstrucției noii biserici, pe același loc și cu același hram, sfântul locaș fiind sfințit în data de 26 noiembrie 2006, prilej cu care a primit şi cel de-al doilea hram – Sfântul Siluan Athonitul.
Pr. Florin Croitoru
