13 Octombrie 2015
În data de 10 octombrie, la Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” din Abrud s-a desfăşurat cea de-a 110-a Adunare Generală a Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA. La acest eveniment, desfăşurat într-un oraş de mare rezonanţă istorică din Munții Apuseni, au participat peste 130 de delegați ai despărțămintelor ASTRA din țara noastră și din Republica Moldova.
Adunarea Generală ASTRA s-a bucurat de prezenţa a numeroase personalităţi: Acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, Acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al aceluiaşi înalt for ştiinţific, Acad. Emil Burzo, preşedintele filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Domnul Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, reprezentanţi ai administraţiei publice şi ai unităţilor de cultură din judeţul Alba etc.
În cuvântul adresat participanţilor cu această ocazie, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a subliniat legătura dintre Asociaţiunea ASTRA şi Biserica Ortodoxă Română, aceasta inspirându-i adeseori pe astrişti îl lucrarea nobilă pe care şi-au asumat-o. „Asociaţiunea ASTRA s-a născut la umbra Bisericii, spunea Înaltpreasfinţia Sa, şi n-a căutat să devină autonomă, căci de la Biserică, Mama ei spirituală, primeşte pilda de a contribui la formarea conştiinţei naţionale şi la modelarea morală a oamenilor. Biserica a fost sculptorul sau maestrul divin care a imprimat şi realizat din suferinţele materiale şi spirituale tăria de caracter a acestui popor, pregătind marile realizări şi biruinţe din istoria sa bimilenară. Ea ne-a împărţit dreptatea înaintea de a fi avut un minister al justiţiei. Ea s-a îngrijit de cei în suferinţe şi de năpăstuiţii sorţii, înainte de a avea spitale. Astriştii înţeleg aceasta şi, de aceea, rămân ataşaţi de Biserică, pentru a primi inspiraţie şi imbold în misiunea lor”.
În continuare, Ierarhul nostru a punctat contribuţia Asociaţiunii pe linia conştientizării şi asumării identităţii naţionale a românilor şi în sensul modelării morale şi a creşterii respectului pentru carte şi şcoală, deoarece progresul în cunoaştere, în ştiinţă şi cultură duce la însănătoşirea morală a societăţii. În încheiere, Arhipăstorul Alba Iuliei i-a îndemnat pe cei prezenţi să se angajeze plenar în slujirea neamului românesc, inspiraţi fiind de modelul înaintaşilor: „Să ne străduim a face tot ce ne stă în putinţă pe plan moral, ştiinţific, cultural şi artistic pentru neamul nostru românesc. E admirabil că ASTRA se vrea tot mai mult o „asociaţiune culturală românească”, nu numai o societate transilvană. În acest mod, ea poate fi aluatul cel bun care să dospească întreaga frământătură a neamului românesc, atins de microbii corupţiei, secularismului şi letargiei spirituale. În faţa noastră, e bine să aşezăm chipurile unor mari bărbaţi ai culturii autohtone, al căror exemplu ne poate înrâuri pozitiv. Să conştientizăm faptul că poporul acesta este o fericită sinteză a celor două coordonate ale fiinţei şi spiritualităţii sale: credinţa apostolică şi romanitatea, care au dat sufletului românesc o originalitate şi un farmec unic. Aşadar, să ne comportăm ca români destoinici şi creştini adevăraţi!”.
Pe parcursul celor trei zile de manifestări, organizatorii şi participanţii la cea de-a 110-a Adunare Generală a Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA au participat la dezbaterile din cadrul sesiunii de comunicări în plen şi la cele trei secţiuni de lucru. În acest context, s-a făcut şi o amănunţită prezentare a locurilor istorice, a frumuseţilor naturale locale şi zonale, a tradiţiilor şi obiceiurilor populare din Ţara Moţilor. Programul a fost întregit de lansări de carte, dezveliri de plăci comemorative, vizitarea localităţilor Abrud, Avram Iancu, Bucium şi Câmpeni, precum şi de un impresionant spectacol artistic.
Locul de desfăşurare a evenimentului a fost ales cu mare atenţie, deoarece în acest an se împlinesc 150 de ani de la Adunarea Generală desfășurată la Abrud în anul 1865, una dintre primele adunări generale a acestei asociațiuni. Asociaţia ASTRA a fost înființată în toamna anului 1861 la Sibiu, în scopul „de a contribui la înaintarea literaturii române şi a culturii poporale”. Ulterior, aceasta şi-a extins sfera de activitate, contribuind major la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi spiritual al românilor de pretutindeni.
Pr. Florin Croitoru
Adunarea Generală ASTRA s-a bucurat de prezenţa a numeroase personalităţi: Acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, Acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al aceluiaşi înalt for ştiinţific, Acad. Emil Burzo, preşedintele filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Domnul Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, reprezentanţi ai administraţiei publice şi ai unităţilor de cultură din judeţul Alba etc.
În cuvântul adresat participanţilor cu această ocazie, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a subliniat legătura dintre Asociaţiunea ASTRA şi Biserica Ortodoxă Română, aceasta inspirându-i adeseori pe astrişti îl lucrarea nobilă pe care şi-au asumat-o. „Asociaţiunea ASTRA s-a născut la umbra Bisericii, spunea Înaltpreasfinţia Sa, şi n-a căutat să devină autonomă, căci de la Biserică, Mama ei spirituală, primeşte pilda de a contribui la formarea conştiinţei naţionale şi la modelarea morală a oamenilor. Biserica a fost sculptorul sau maestrul divin care a imprimat şi realizat din suferinţele materiale şi spirituale tăria de caracter a acestui popor, pregătind marile realizări şi biruinţe din istoria sa bimilenară. Ea ne-a împărţit dreptatea înaintea de a fi avut un minister al justiţiei. Ea s-a îngrijit de cei în suferinţe şi de năpăstuiţii sorţii, înainte de a avea spitale. Astriştii înţeleg aceasta şi, de aceea, rămân ataşaţi de Biserică, pentru a primi inspiraţie şi imbold în misiunea lor”.
În continuare, Ierarhul nostru a punctat contribuţia Asociaţiunii pe linia conştientizării şi asumării identităţii naţionale a românilor şi în sensul modelării morale şi a creşterii respectului pentru carte şi şcoală, deoarece progresul în cunoaştere, în ştiinţă şi cultură duce la însănătoşirea morală a societăţii. În încheiere, Arhipăstorul Alba Iuliei i-a îndemnat pe cei prezenţi să se angajeze plenar în slujirea neamului românesc, inspiraţi fiind de modelul înaintaşilor: „Să ne străduim a face tot ce ne stă în putinţă pe plan moral, ştiinţific, cultural şi artistic pentru neamul nostru românesc. E admirabil că ASTRA se vrea tot mai mult o „asociaţiune culturală românească”, nu numai o societate transilvană. În acest mod, ea poate fi aluatul cel bun care să dospească întreaga frământătură a neamului românesc, atins de microbii corupţiei, secularismului şi letargiei spirituale. În faţa noastră, e bine să aşezăm chipurile unor mari bărbaţi ai culturii autohtone, al căror exemplu ne poate înrâuri pozitiv. Să conştientizăm faptul că poporul acesta este o fericită sinteză a celor două coordonate ale fiinţei şi spiritualităţii sale: credinţa apostolică şi romanitatea, care au dat sufletului românesc o originalitate şi un farmec unic. Aşadar, să ne comportăm ca români destoinici şi creştini adevăraţi!”.
Pe parcursul celor trei zile de manifestări, organizatorii şi participanţii la cea de-a 110-a Adunare Generală a Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA au participat la dezbaterile din cadrul sesiunii de comunicări în plen şi la cele trei secţiuni de lucru. În acest context, s-a făcut şi o amănunţită prezentare a locurilor istorice, a frumuseţilor naturale locale şi zonale, a tradiţiilor şi obiceiurilor populare din Ţara Moţilor. Programul a fost întregit de lansări de carte, dezveliri de plăci comemorative, vizitarea localităţilor Abrud, Avram Iancu, Bucium şi Câmpeni, precum şi de un impresionant spectacol artistic.
Locul de desfăşurare a evenimentului a fost ales cu mare atenţie, deoarece în acest an se împlinesc 150 de ani de la Adunarea Generală desfășurată la Abrud în anul 1865, una dintre primele adunări generale a acestei asociațiuni. Asociaţia ASTRA a fost înființată în toamna anului 1861 la Sibiu, în scopul „de a contribui la înaintarea literaturii române şi a culturii poporale”. Ulterior, aceasta şi-a extins sfera de activitate, contribuind major la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi spiritual al românilor de pretutindeni.
Pr. Florin Croitoru
