Biserica Ortodoxă pomeneşte astăzi pe Sfântul Apostol Filip şi Sfântul Grigorie Palama

Sfântul Apostol Filip – S-a născut în Betsaida Galileei, de unde erau şi Sfinţii Petru şi Andrei. A fost chemat la apostolat chiar a doua zi după chemarea acestora şi a celor doi fraţi Iacob şi Ioan, fiii lui Zevedei. Filip era căsătorit. Avea patru fete care prin propovăduirea lor au ilustrat apostolatul şi chipul femeii creştine. Sfântul Apostol Filip şi-a păstrat în tot timpul propovăduirii înflăcărarea din clipa chemării sale la apostolat şi a împodobit-o cu mucenicia. El însuşi a primit darul Duhului Sfânt în ziua Cincizecimii. El însuşi a săvârşit minuni în numele Domnului nostru Iisus Hristos. Astfel, în Galileea a înviat copilul unei femei. De aici, a trecut în Grecia vindecând multe neputinţe, apoi a plecat spre Parţi, în oraşele reginei Candace din Etiopia, apoi în Arabia şi la Azot. Mai departe, Sfântul Apostol Filip a ajuns în oraşul Ierapoli din Siria unde a săvârşit alte minuni precum învierea tânărului Teofil, spre încredinţarea lui Aristarh, conducătorul oraşului. După ce a zidit aici o biserică şi l-a aşezat episcop pe Ir, a plecat mai departe în Lida şi Misia. Acolo s-a întâlnit cu Sfântul Apostol Bartolomeu sau Natanail, prietenul său şi cu Mariam sora lui Filip şi propovăduind împreună pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-au întors din nou la Ierapolis. În acest oraş eu tămăduit şi pe Nicanora, soţia guvernatorului oraşului, care fusese muşcată de un şarpe şi era pe moarte. Au omorât prin rugăciune o viperă pe care păgânii din oraş o considerau drept zeiţă a lor şi i se închinau. În urma acestei întâmplări păgânii i-au prins pe sfinţi şi i-au osândit la moarte prin răstignire. Apostolul Filip a fost spânzurat cu capul în jos chiar deasupra uşii templului unde fusese vipera, iar Bartolomeu lângă peretele templului. În timp ce mulţimea de păgâni arunca cu pietre a avut loc un cutremur. Păgânii s-au speriat şi i-au dezlegat, însă Filip trecuse la Domnul aşa cum îi fusese rânduit să îşi pecetluiască apostolia cu mucenicia. Sfântul Bartolomeu a botezat pe toţi cei care au crezut în Hristos şi le-a pus episcop pe Stahie, a îngropat trupul Sfântului Apostol Filip şi s-a dus în oraşul Albana din Armenia Mare, unde a sfârşit şi el răstignit. Sfânta Mariam, sora lui Filip s-a dus în Licaonia, unde a botezat mulţi păgâni, după care s-a mutat cu pace la Domnul.

Astăzi, 14 noiembrie, Biserica noastră îl pomeneşte pe Sfântul Grigorie Palama. Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscop de Tesalonic, a fost dintre cei mai profunzi şi mai originali teologi ai Bisericii Ortodoxe din secolul al XIV-lea. El este înscris în calendarul ortodox cu zi de prăznuire la data de 14 noiembrie, dar fiind cinstit în chip aparte în Duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post, numită şi Duminica Sfântului Grigorie Palama.

Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în anul 1296 în Constantinopol. Înzestrat cu abilităţi intelectuale şi ambiţie, Grigore a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educaţie superioară medievală. Împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos, la Mănăstirea Vatoped. În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viaţa Bisericii de Răsărit, în urma cărora Sf. Grigore a fost plasat printre cei mai importanţi apologeţi universali ai ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului, fundamentat pe practicarea rugăciunii minţii. Sf. Grigore a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morţii sale, vindecând mulţi bolnavi, adormind întru Domnul la 14 noiembrie 1359. În 1368 a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol, pentru lupta dusă contra ereticilor şi pentru teologia sa profundă, contemporanii numindu-l „al doilea Atanasie cel Mare". Pomenirea Sfântului Grigorie Palama se face în mod special în a doua Duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbătorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor.