11 Aprilie 2014
Mâine, 12 aprilie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte minunea Învierii Sfântul şi Dreptului Lazăr, ca o anticipare a învierii celei de obşte, de aceea această zi mai poartă numirea de Sâmbăta Sfântului şi Dreptului Lazăr.
Cu această ocazie Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent la Schitul Sfântul Lazăr din Alba Iulia care îşi prăznuieşte hramul. Obştea maicilor aflată sub oblăduirea Maicii Stareţe Antuza şi a părintelui duhovnic, Emanuel Scarlat, vă invită să luaţi parte la această prăznuire de suflet din viaţa duhovnicească a Schitului Sfântul Lazăr din Alba Iulia.
Istoricul schitului
Preasfinţitul Ioan Stroia, episcop general al armatei cu reşedinţa în Alba Iulia, a cumpărat locul în care se află vatra monahală şi a purces la zidirea mănăstirii în anul Domnului 1937. Nu a avut însă bucuria să-şi sfinţească ctitoria deoarece câteva luni mai târziu în acelaşi an a trecut la Domnul, mormântul său fiind aşezat în necropola episcopală din incinta schitului.
După moartea sa, schitul a rămas în grija Preasfinţitului Partenie Ciopron, şi el episcop al armatei, până în anul 1948 când a fost desfiinţată episcopia armatei iar schitul a intrat sub jurisdicţia Clujului.
În acelaşi an a fost numit stareţ al schitului Părintele Sava Cimpoca, mare ascet şi mare duhovnic. Cu prilejul hramului din acel an, 1948, episcopul Nicolae Colan al Clujului a pus o piatră de temelie pentru o biserică ce urma să fie ridicată în apropierea mormântului preasfinţitului Ioan Stroia, ctitorul aşezământului monastic. Ridicarea acestei biserici nu s-a putut face din cauza piedicilor puse de regimul comunist care în repetate rânduri a căutat desfiinţarea schitului.
După mutarea la Domnul a părintelui Sava, în anul 1955, stareţ al schitului ajunge Preasfinţitul Policarp Moruşcă, primul episcop al românilor din America, care în acea vreme devenise episcop pensionar, închinoviat la Catedrala Reîntregirii şi care mai apoi în 1958 a trecut la cele veşnice, odihnindu-se alături de arhiereul Ioan Stroia.
Viaţa duhovnicească a aşezământului monahal a fost refăcută după anul 1990, prin decizia de reînfiinţare stabilindu-se aici o obşte de călugări, fiind cunoscut până în 1999 ca şi Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul”, hramul vechii biserici de lemn fiind „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Biserica de lemn a fost strămutată mai la nord de Alba Iulia în locul numit “Valea Popii”.
La data de 14 noiembrie 1999, comunitatea monahală a fost schimbată de maici iar schitul a intrat sub duhovnicia părintelui Lazăr Ţabra până în anul 2008 când părintele a trecut la Domnul la vârsta de 82 de ani.
În 2001, în Sâmbăta lui Lazăr, a fost pusă piatra de temelie pentru noua biserică a schitului cu hramul „Învierea Sfântului şi Dreptului Lazăr”, din acea dată schitul numindu-se oficial „Sfântul Lazăr”.
Biserica, având ca arhitect pe Grigore Filimon, se înscrie pe linia bisericilor ortodoxe din Ţara Românească, cu influenţe spre Ardeal, având ca prototip biserica-bolniţă a Mănăstirii Cozia de pe Valea Oltului. Există cumva o asemănare între părintele Lazăr Ţabra şi Preasfinţitul Ioan Stroia, nici unul dintre ei nu şi-au văzut ctitoria sfinţită dar ei au fost ctitorii cu adevăraţi. O parte din sufletul şi viaţa părintelui Lazăr se află în temelia bisericii la care a lucrat împreuna cu soborul de maici.
Sfinţirea bisericii schitului Sfântul Lazăr din Alba Iulia a avut loc în ziua hramului, 16 aprilie, din anul 2011.
Duminică, 13 aprilie, este ziua de prăznuire a Intrării în Ierusalim a Domnului nostru Iisus Hristos. Cunoscută şi sub numele de Duminica stâlpărilor, aceasta este puntea de trecere de la Postul cel Mare de 40 de zile la Săptămâna Sfintelor Patimi. În această ultimă Duminică a Triodului Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent în mijlocul credincioşilor la Catedrala Reîntregirii. Arhipăstorul nostru va oficia Sfânta Liturghie si va rosti cuvântul de învăţătură în Catedrala Arhiepiscopală din municipiul reşedinţă de judeţ.
Cu această ocazie Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent la Schitul Sfântul Lazăr din Alba Iulia care îşi prăznuieşte hramul. Obştea maicilor aflată sub oblăduirea Maicii Stareţe Antuza şi a părintelui duhovnic, Emanuel Scarlat, vă invită să luaţi parte la această prăznuire de suflet din viaţa duhovnicească a Schitului Sfântul Lazăr din Alba Iulia.
Istoricul schitului
Preasfinţitul Ioan Stroia, episcop general al armatei cu reşedinţa în Alba Iulia, a cumpărat locul în care se află vatra monahală şi a purces la zidirea mănăstirii în anul Domnului 1937. Nu a avut însă bucuria să-şi sfinţească ctitoria deoarece câteva luni mai târziu în acelaşi an a trecut la Domnul, mormântul său fiind aşezat în necropola episcopală din incinta schitului.
După moartea sa, schitul a rămas în grija Preasfinţitului Partenie Ciopron, şi el episcop al armatei, până în anul 1948 când a fost desfiinţată episcopia armatei iar schitul a intrat sub jurisdicţia Clujului.
În acelaşi an a fost numit stareţ al schitului Părintele Sava Cimpoca, mare ascet şi mare duhovnic. Cu prilejul hramului din acel an, 1948, episcopul Nicolae Colan al Clujului a pus o piatră de temelie pentru o biserică ce urma să fie ridicată în apropierea mormântului preasfinţitului Ioan Stroia, ctitorul aşezământului monastic. Ridicarea acestei biserici nu s-a putut face din cauza piedicilor puse de regimul comunist care în repetate rânduri a căutat desfiinţarea schitului.
După mutarea la Domnul a părintelui Sava, în anul 1955, stareţ al schitului ajunge Preasfinţitul Policarp Moruşcă, primul episcop al românilor din America, care în acea vreme devenise episcop pensionar, închinoviat la Catedrala Reîntregirii şi care mai apoi în 1958 a trecut la cele veşnice, odihnindu-se alături de arhiereul Ioan Stroia.
Viaţa duhovnicească a aşezământului monahal a fost refăcută după anul 1990, prin decizia de reînfiinţare stabilindu-se aici o obşte de călugări, fiind cunoscut până în 1999 ca şi Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul”, hramul vechii biserici de lemn fiind „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Biserica de lemn a fost strămutată mai la nord de Alba Iulia în locul numit “Valea Popii”.
La data de 14 noiembrie 1999, comunitatea monahală a fost schimbată de maici iar schitul a intrat sub duhovnicia părintelui Lazăr Ţabra până în anul 2008 când părintele a trecut la Domnul la vârsta de 82 de ani.
În 2001, în Sâmbăta lui Lazăr, a fost pusă piatra de temelie pentru noua biserică a schitului cu hramul „Învierea Sfântului şi Dreptului Lazăr”, din acea dată schitul numindu-se oficial „Sfântul Lazăr”.
Biserica, având ca arhitect pe Grigore Filimon, se înscrie pe linia bisericilor ortodoxe din Ţara Românească, cu influenţe spre Ardeal, având ca prototip biserica-bolniţă a Mănăstirii Cozia de pe Valea Oltului. Există cumva o asemănare între părintele Lazăr Ţabra şi Preasfinţitul Ioan Stroia, nici unul dintre ei nu şi-au văzut ctitoria sfinţită dar ei au fost ctitorii cu adevăraţi. O parte din sufletul şi viaţa părintelui Lazăr se află în temelia bisericii la care a lucrat împreuna cu soborul de maici.
Sfinţirea bisericii schitului Sfântul Lazăr din Alba Iulia a avut loc în ziua hramului, 16 aprilie, din anul 2011.
Duminică, 13 aprilie, este ziua de prăznuire a Intrării în Ierusalim a Domnului nostru Iisus Hristos. Cunoscută şi sub numele de Duminica stâlpărilor, aceasta este puntea de trecere de la Postul cel Mare de 40 de zile la Săptămâna Sfintelor Patimi. În această ultimă Duminică a Triodului Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent în mijlocul credincioşilor la Catedrala Reîntregirii. Arhipăstorul nostru va oficia Sfânta Liturghie si va rosti cuvântul de învăţătură în Catedrala Arhiepiscopală din municipiul reşedinţă de judeţ.
