17 Aprilie 2016
Iubiți frați și surori întru Hristos,
Taina cea mai înaltă a învățăturii creștine constă în înțelegerea Sfintei Treimi ca ,,structură a supremei iubiri”. De-a lungul timpului, această realitate a fost exprimată de către Sfinții Părinți prin diferite analogii, dintre care una ar putea fi socotită cea mai grăitoare și cuprinzătoare pentru societatea zilelor noastre, anume familia creștină alcătuită din tată, mamă și copii. Acest raport indisolubil dintre paternitate și filiație menține viața umană și spirituală în limitele firescului. A atenta la sacralitatea ,,triunghiului familial” înseamnă a provoca un dezechilibru păgubitor pentru stabilitatea familiei și a societății.
Pe lângă porunca a cincea a Decalogului, legată de datoria copiilor de a-și cinsti părinții, Sfânta Scriptură ne încredințează, în mai multe locuri, de legătura ființială dintre părinți și copii. În Proverbele lui Solomon citim că ,,fiul înțelept înveselește pe tatăl său” (Prov. 15, 20), iar profetul Isaia se întreabă retoric: ,,Oare, își va uita femeia propriul ei copil astfel încât să nu-i fie milă de odrasla pântecelui ei?” (Is. 49,15). Numai în armonia familiei, numită de către Sfântul Ioan Hrisostom ,,biserica din casă”, părinții sunt binecuvântați și se împlinesc spiritual, iar pruncilor li se sădește în suflet credința strămoșească. Admirând credința lui Timotei, Sfântul Apostol Pavel afirma: ,,Îmi aduc iarăși aminte de credința ta neprefăcută, care, precum s-a sălășluit întâi in bunica ta Loida și în mama Eunichi, tot așa, sunt încredințat, că și întru tine” (II Tim. 1, 5).
Fie ca, în aceste vremuri tulburi, Bunul Dumnezeu, Arbitrul suprem al destinelor noastre, să dea lumină și înțelepciune celor cu înalte responsabilități, pentru ca familia creștină să fie respectată drept instituția sacră a societății, iar copiii să poată primi protecție, grijă părintească și educație solidă spre zidirea Bisericii, Trupul tainic al lui Hristos, și spre folosul lumii contemporane.
† IRINEU
Arhiepiscop al Alba Iuliei
Taina cea mai înaltă a învățăturii creștine constă în înțelegerea Sfintei Treimi ca ,,structură a supremei iubiri”. De-a lungul timpului, această realitate a fost exprimată de către Sfinții Părinți prin diferite analogii, dintre care una ar putea fi socotită cea mai grăitoare și cuprinzătoare pentru societatea zilelor noastre, anume familia creștină alcătuită din tată, mamă și copii. Acest raport indisolubil dintre paternitate și filiație menține viața umană și spirituală în limitele firescului. A atenta la sacralitatea ,,triunghiului familial” înseamnă a provoca un dezechilibru păgubitor pentru stabilitatea familiei și a societății.
Pe lângă porunca a cincea a Decalogului, legată de datoria copiilor de a-și cinsti părinții, Sfânta Scriptură ne încredințează, în mai multe locuri, de legătura ființială dintre părinți și copii. În Proverbele lui Solomon citim că ,,fiul înțelept înveselește pe tatăl său” (Prov. 15, 20), iar profetul Isaia se întreabă retoric: ,,Oare, își va uita femeia propriul ei copil astfel încât să nu-i fie milă de odrasla pântecelui ei?” (Is. 49,15). Numai în armonia familiei, numită de către Sfântul Ioan Hrisostom ,,biserica din casă”, părinții sunt binecuvântați și se împlinesc spiritual, iar pruncilor li se sădește în suflet credința strămoșească. Admirând credința lui Timotei, Sfântul Apostol Pavel afirma: ,,Îmi aduc iarăși aminte de credința ta neprefăcută, care, precum s-a sălășluit întâi in bunica ta Loida și în mama Eunichi, tot așa, sunt încredințat, că și întru tine” (II Tim. 1, 5).
Fie ca, în aceste vremuri tulburi, Bunul Dumnezeu, Arbitrul suprem al destinelor noastre, să dea lumină și înțelepciune celor cu înalte responsabilități, pentru ca familia creștină să fie respectată drept instituția sacră a societății, iar copiii să poată primi protecție, grijă părintească și educație solidă spre zidirea Bisericii, Trupul tainic al lui Hristos, și spre folosul lumii contemporane.
† IRINEU
Arhiepiscop al Alba Iuliei
