17 Aprilie 2014
Biserica Ortodoxă rememorează în Sfânta şi Marea Joi şi rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos din Grădina Ghetsimani. Mântuitorul Iisus Hristos a ales această grădină ca loc unde să-și trăiască ultimele Lui clipe înainte de-a fi prins, judecat, condamnat și răstignit. Ghetsimani este un cuvânt de origine aramaică şi înseamnă teasc de măsline, presă de ulei. Grădina Ghetsimani se întinde pe circa 20 de hectare de teren şi este şi în prezent o livadă de măslini la poalele Muntelui Măslinilor (Eleon) aproape de zidurile dinspre răsărit ale Ierusalimului, dincolo de Valea lui Iosafat sau pârâul Cedrilor (Chedron). Cea mai mare parte din gradina se află în posesia Bisericii Ortodoxe. În Grădina Ghetsimani se află patru locuri de închinare, dintre cele mai importante pentru toata lumea creștină: Mormântul Maicii Domnului (potrivit tradiției creștine, acesta este locul în care Apostolii au înmormântat trupul Maicii Domnului), Peștera Ghetsimani (unde S-a rugat Iisus Hristos cu sudori de sânge - Luca 22, 44), Piatra prinderii lui Iisus și Biserica Sfântului Arhidiacon Ştefan.
Aflăm din Sfânta Scriptură că Domnul Iisus după ce a celebrat Paștele, a plecat împreună cu ucenicii săi în grădina Ghetsimani. Atunci Iisus a mers împreună cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor: Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga. Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni. Atunci le-a zis: Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine. Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti. Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine! Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios. Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă nu este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta. Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreuiaţi. Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând. Atunci a venit la ucenici şi le-a zis: Dormiţi de acum şi vă odihniţi! Iată s-a apropiat ceasul şi Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoşilor. (Matei 26, 36-45)
Acum El se încredințează cu totul lui Dumnezeu-Tatăl și este gata să-I împlinească voia nu numai ca Fiu, ci și ca om desăvârșit. Prin puterea rugăciunii, El biruise încă odată ispita celui rău, care-L încercase după Botez și care, atunci, se depărtase de El numai pentru o vreme (Luca 4, 13). Zbuciumul firii Sale umane a încetat cu desăvârșire. El se supune de bună voie morții pe care n-o merită și merge senin spre chinuri și Răstignire. De aceea, când se înapoiază lângă ucenici și-i găsește cuprinși de somn, nu-i mai mustră, ci-i lasă cu bunătate să se odihnească o vreme, priveghind asupra lor ca un părinte întelegator și bun. Vremea este însă extrem de scurtă. Dinspre valea Cedronului, pe aleea ce duce în Ghetsimani, cei nelegiuiți vin spre Dânsul cu arme, lumini de torțe și făclii. Sosise ceasul ca Fiul Omului să se dea în mâinile păcătoșilor, spre a fi osândit la moarte pe Cruce. De aceea, Domnul trezește pe ucenici, spunându-le: „Sculați-vă, să mergem! Iată, s-a apropiat cel ce M-a vândut“ (Marcu 14, 42).
Aflăm din Sfânta Scriptură că Domnul Iisus după ce a celebrat Paștele, a plecat împreună cu ucenicii săi în grădina Ghetsimani. Atunci Iisus a mers împreună cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor: Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga. Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni. Atunci le-a zis: Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine. Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti. Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine! Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios. Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă nu este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta. Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreuiaţi. Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând. Atunci a venit la ucenici şi le-a zis: Dormiţi de acum şi vă odihniţi! Iată s-a apropiat ceasul şi Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoşilor. (Matei 26, 36-45)
Acum El se încredințează cu totul lui Dumnezeu-Tatăl și este gata să-I împlinească voia nu numai ca Fiu, ci și ca om desăvârșit. Prin puterea rugăciunii, El biruise încă odată ispita celui rău, care-L încercase după Botez și care, atunci, se depărtase de El numai pentru o vreme (Luca 4, 13). Zbuciumul firii Sale umane a încetat cu desăvârșire. El se supune de bună voie morții pe care n-o merită și merge senin spre chinuri și Răstignire. De aceea, când se înapoiază lângă ucenici și-i găsește cuprinși de somn, nu-i mai mustră, ci-i lasă cu bunătate să se odihnească o vreme, priveghind asupra lor ca un părinte întelegator și bun. Vremea este însă extrem de scurtă. Dinspre valea Cedronului, pe aleea ce duce în Ghetsimani, cei nelegiuiți vin spre Dânsul cu arme, lumini de torțe și făclii. Sosise ceasul ca Fiul Omului să se dea în mâinile păcătoșilor, spre a fi osândit la moarte pe Cruce. De aceea, Domnul trezește pe ucenici, spunându-le: „Sculați-vă, să mergem! Iată, s-a apropiat cel ce M-a vândut“ (Marcu 14, 42).
