Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, în perioada 9-10 mai 2022, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, se desfășoară cea de-a XXI-a ediție a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă. Evenimentul, desfășurat sub genericul „Chipul, Numele și Slava. Frumusețea făptuitoare a rugăciunii și «esteticul» isihast al îndumnezeirii”, se înscrie în tematica anului 2022, declarat de Patriarhia Română ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.
Lucrările Simpozionului au fost deschise luni, 9 mai, începând cu ora 10.00, prin oficierea slujbei de Te-Deum de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, în paraclisul „Sfinții Trei Ierarhi” din incinta Facultății. În continuare, de la ora 10.00, în Aula „Dumitru Stăniloae”, a urmat o sesiune de alocuțiuni, în cadrul căreia prof. univ. dr. Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, și pr. prof. univ. dr. habil. Mihai Himcinschi, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, au adresat cuvintele de bun-venit. Apoi, Întâistătătorul Eparhiei noastre, Părintele Arhiepiscop Irineu, a rostit cuvântul de deschidere, în cadrul căruia a subliniat importanța practicării isihiei, percepută drept cea mai înaltă realizare a vieții duhovnicești.
În continuare, manifestarea științifică s-a desfășurat exclusiv în mediul online, pe platforma „Zoom”. Această sesiune de comunicări a debutat cu discursul academicianului Sebastian P. Brock, savant britanic, profesor universitar la Facultatea de Studii Orientale, Universitatea din Oxford, Marea Britanie, care a susținut o prelegere despre rugăciunile epicletice. Acad. Sebastian P. Brock, invitatul special al acestei ediții, este considerat unul dintre cei mai importanți specialiști în domeniul studiului limbii siriace și al literaturii siriace clasice. Totodată, cercetările sale includ diverse aspecte ale istoriei culturale a creștinismului siriac.
În discursul său, Sebastian P. Brock a subliniat faptul că „izvorul rugăciunii epicletice este reprezentat de invocarea Sfântul Duh în Jertfa Euharistică, atunci când cerem ca pâinea și vinul să fie preschimbate în Trupul și Sângele lui Hristos”. De asemenea, domnia sa a menționat că „rugăciunea epicletică poate fi găsită și în afara contextului liturgic, deoarece multe rugăciuni personale folosesc modelul rugăciunii epicletice, după cum apare în Anafora Euharistică”. În continuare, Sebastian P. Brock a enumerat formulările care însoțesc această rugăciune, amintind cele două verbe inițiale care introduc Epicleza, respectiv „trimite” și „vino”.
Acestei sesiuni i s-au alăturat, de asemenea, prin intermediul platformei „Zoom”, părintele arhimandrit Aristarh Grekas (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), cu lucrarea „Caracteristici de bază ale teologiei isihaste”, Marian Gh. Simion (Școala de Teologie a Universității Harvard, SUA), care a susținut lucrarea cu titlul „Isihasm și New Age. Prieteni sau dușmani?”, și părintele prof. univ. dr. Ioan Chirilă (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca). Fiind prezent în Aula „Dumitru Stăniloae”, sfinția sa a susținut lucrarea cu titlul „Chipul lui Dumnezeu/«Panim YHWH» și crearea omului”.
În cuvântul rostit cu prilejul desfășurării Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă, Chiriarhul nostru a spus: „Pentru astronauți este, într-adevăr, o emoție puternică să călătorească în spațiul extraterestru. Dar cea mai mare experiență, pe care o putem face, nu este zborul spre lumea din afară, ci este coborârea în cămara tainică a ființei noastre, pentru ca, apoi, să închidem ușa, pentru a fi liberi de orice atașament pământesc. În lumea noastră lăuntrică, în liniște și reculegere, Îl putem auzi pe Dumnezeu vorbind nouă ca oarecând profetului Ilie pe Horeb, în adierea zefirului ușor. În abisul tainic al inimii, noi putem trăi în prezența delicată și tămăduitoare a lui Dumnezeu. Aceasta este isihia, posibilă deopotrivă pentru călugării din mănăstire și pentru creștinii din societatea contemporană tot mai agitată”.
Începând cu ora 16.00, lucrările au fost prezentate în cadrul a trei paneluri tematice (Isihasmul – istorie și actualitate”; Frumusețea isihastă ca paradigmă a „esteticului” divin; Lumina ca dogmă și experiență spirituală), în care invitații au fost distribuiți potrivit preocupărilor și ariilor de cercetare științifică. Cel de-al patrulea panel (Imnul și arta tradiției niptice) va avea loc marți, 10 mai, de la ora 16.00, sesiune care va marca încheierea ediției din acest an a Simpozionului Internațional. La fel ca în anii precedenți, manifestarea organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă a reunit nume importante din țară și din străinătate, atât din cadrul cercetării teologice, cât și din domeniul altor discipline socio-umane.
Alături de personalitățile deja amintite, lucrărilor Simpozionului din acest s-au alăturat următorii invitați: PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului; PS Nestor Dinculeană, Episcopul Devei și Hunedoarei; PS Policarp de Belogradchik, Episcop-vicar al Mitropoliei de Sofia; PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului; PS Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului; Jane M.F. Heath (Departamentul de Teologie și Religie, Universitatea din Durham¸ Marea Britanie); Alistair C. Stewart (Colegiul Sarum, Salisbury, Marea Britanie); H.H. Drake Williams III (Facultatea de Teologie Evanghelică, Leuven, Belgia); Dimostenis Kaklamanos (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Aristotel” din Tesalonic, Grecia); Porzia Quagliarella (Facultatea de Teologie Apuliană, Bari, Italia); Mark J. Cherry (Universitatea „St. Edward’s”, Austin, Texas, SUA); James F. McGrath (Departamentul de Filozofie și Religie, Universitatea Butler din Indianapolis, SUA); Matthew Knell (Școala de Teologie din Londra, Universitatea Middlesex, Marea Britanie); Dimostenis Kaklamanos (Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Aristotel” din Tesalonic, Grecia); Ivan Stoyanov Ivanov (Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Sfântul Clement al Ohridei din Sofia”, Bulgaria şi Universitatea Pontificală Laterană din Roma, Italia); Corinna Cornelia Delkeskamp-Hayes (Director al Programului de Studii Internaționale în Filosofie și Medicină, Freigericht, Germania); Amiel Drimbe (Institutul Teologic Baptist din București, România și Seminarul Teologic Baptist Midwestern, Kansas City, Missouri, SUA).
