Marți, 14 septembrie 2021, Părintele Arhiepiscop Irineu a fost prezent la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa. În ajunul sărbătorii hramului, Ierarhul nostru a săvârșit slujba Vecerniei mari cu Litie, înconjurat de un sobor de clerici. În ziua Praznicului, Înaltpreasfințita Sa a celebrat Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură în altarul de vară al așezământului monahal.
De Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a poposit la Mănăstirea Lupșa, protopopiatul Câmpeni, cu prilejul hramului acestei vetre călugărești. În ajunul sărbătorii, Chiriarhul nostru a oficiat slujba Vecerniei mari cu Litie, în prezența a numeroși credincioși. În ziua Praznicului, Întâistătătorul Eparhiei noastre, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a celebrat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură în altarul de vară din incinta așezământului. Începând cu anul 1998, vatra monahală a Mănăstirii Lupșa se află sub oblăduirea părintelui arhimandrit Melhisedec Ungureanu.
În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a spus: „De ce ne lăudăm cu Crucea? Pentru că această Cruce descoperă mărimea iubirii lui Dumnezeu; pentru că această Cruce constituie taina Jertfei Dumnezeiești făcute de dragul nostru; pentru că această Cruce constituie sprijinul nostru cel mai mare, cel mai puternic. Crucea Domnului este podoaba cea mai înaltă și comoara cea mai prețioasă pentru fiecare creștin. Fără cruce nu există credință creștină, nu există Biserică, nu există nădejde, nu există viață creștină, nu există mântuire”.
*
Situată pe Valea Arieșului, între orașele Câmpeni și Baia de Arieș, Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa reprezintă una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Transilvania. Conform unui document publicat la Blaj, biserica de lemn a Mănăstirii a fost ridicată în anul 1429, fiind ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae. Locașul de cult a fost întemeiat de către monahii care sihăstreau în Munții Apuseni și care se aflau în strânsă legătură cu Mănăstirea Peri din Maramureș, precum și cu alte vetre monastice din Bucovina, de unde proveneau majoritatea cărților de cult. Datorită presiunilor antiortodoxe, Mănăstirea a fost desființată în jurul anului 1820, viețuitorii fiind alungați de către autoritățile habsburgice.
În anul 1832, locașul de închinare avea să fie reactivat ca biserică parohială, aflându-se până în anul 1948 în posesia Bisericii Unite. De asemenea, între anii 1948-1992, biserica a aparținut parohiei ortodoxe din localitate. Între anii 1975-1978, în timpul păstoririi Episcopului Emilian Birdaș, locașul de cult s-a aflat într-un amplu program de restaurare, urmând ca biserica să fie resfințită în anul 1980, prilej cu care a primit hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. În anul 1991, la solicitarea credincioșilor, așezământul monahal a fost reînființat.
Noua biserică a Mănăstirii de la Lupșa, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Cuvioși Athonoți Siluan și Sofronie”, a fost edificată între anii 2003-2011. Sfintele slujbe sunt oficiate în noul locaș de închinare începând cu luna aprilie a anului 2005, lucrările de înfrumusețare a noii biserici fiind încheiate pe parcursul acestui an. Locașul de cult a fost împodobit în haina picturii între anii 2017-2020, lucrarea fiind executată în tehnica fresco de către părintele arhidiacon Nicolae Bălan. Noua biserică a Mănăstirii de la Lupșa a fost târnosită la data de 27 noiembrie 2020, slujba fiind oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
