Miercuri, 14 septembrie a.c., Întâistătătorul Eparhiei noastre a poposit la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa. În ajunul sărbătorii hramului, Arhipăstorul nostru a oficiat slujba Vecerniei mari cu Litie. În ziua Praznicului, Chiriarhul Alba Iuliei a săvârșit Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură.
De Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu a fost prezent la Mănăstirea Lupșa, protopopiatul Câmpeni, cu prilejul hramului acestei vetre monahale. În ajunul sărbătorii, Ierarhul nostru a oficiat slujba Vecerniei mari cu Litie, în prezența a numeroși credincioși pelerini. În ziua Praznicului, Arhipăstorul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de clerici, a celebrat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură în altarul de vară din incinta așezământului. Începând cu anul 1998, vatra monahală a Mănăstirii Lupșa se află sub oblăduirea părintelui arhimandrit Melhisedec Ungureanu.
Adresându-se celor prezenți, Ierarhul nostru a spus: „Trăim un timp în care diavolul s-a pornit cu înverșunare să distrugă făpturile omenești, făcându-le să se prosterneze în fața noilor idoli: plăcerea, banii, orgoliul, necurăția și sacrilegiul. Lumea întreagă se îndreaptă către o stricăciune generală, întețindu-se ura și egoismul, înmulțindu-se violențele și războaiele. Răul se răspândește ca un cancer înfiorător. Anii pe care-i străbatem sunt foarte grei și foarte primejdioși, dar, în cele din urmă, va birui Hristos. El, prin Botez, ne-a făcut pe noi fii adoptivi ai lui Dumnezeu. El a așezat în creația răscumpărată germenii transfigurării finale. Acum înțelegem sensul jertfei de pe Golgota și al Crucii, prin care răul a fost transformat în bine, păcatul în iertare, moartea în viață și înfrângerea într-o măreață biruință”.
*
Situată pe Valea Arieșului, între orașele Câmpeni și Baia de Arieș, Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa este una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Transilvania. Conform unui document publicat la Blaj, biserica de lemn a Mănăstirii a fost ridicată în anul 1429, fiind ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae. Locașul de cult a fost întemeiat de către monahii care sihăstreau în Munții Apuseni și care se aflau în strânsă legătură cu Mănăstirea Peri din Maramureș, precum și cu alte vetre monastice din Bucovina, de unde proveneau majoritatea cărților de cult. Datorită presiunilor antiortodoxe, Mănăstirea a fost desființată în jurul anului 1820, viețuitorii fiind alungați de către autoritățile habsburgice.
În anul 1832, locașul de închinare avea să fie reactivat ca biserică parohială, aflându-se până în anul 1948 în posesia Bisericii Unite. De asemenea, între anii 1948-1992, biserica a aparținut parohiei ortodoxe din localitate. Între anii 1975-1978, în timpul păstoririi Episcopului Emilian Birdaș, locașul de cult s-a aflat într-un amplu program de restaurare. În anul 1980, biserica a fost resfințită, prilej cu care a primit hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. În anul 1991, la solicitarea credincioșilor, așezământul monahal a fost reînființat.
Noua biserică a Mănăstirii de la Lupșa, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Cuvioși Athoniți Siluan și Sofronie”, a fost edificată între anii 2003-2011. Sfintele slujbe sunt oficiate în noul locaș de închinare începând cu luna aprilie a anului 2005, lucrările de înfrumusețare a noii biserici fiind încheiate pe parcursul anului 2020. Locașul de cult a fost împodobit în haina picturii între anii 2017-2020, lucrarea fiind executată în tehnica fresco de către părintele arhidiacon Nicolae Bălan. Noua biserică a Mănăstirii de la Lupșa a fost târnosită la data de 27 noiembrie 2020, slujba fiind oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
