Pe data de 24 iunie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a fost prezent la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia. Chiriarhul nostru a oficiat Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură, în prezența a numeroși pelerini.
Vineri, 24 iunie a.c., zi în care prăznuim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu a poposit la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Alba Iulia. Întâistătătorul Eparhiei noastre, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a celebrat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură, cu prilejul hramului acestei vetre monahale aflate sub oblăduirea părintelui protosinghel Ioan Cojan. În cadrul slujbei, la momentul rânduit, diaconul Cătălin Vlădoni a fost hirotonit preot pe seama parohiei Roșia de Secaș, protopopiatul Blaj.
În cuvântul adresat numeroșilor credincioși prezenți, Arhipăstorul nostru a spus: „Sfântul Ioan Botezătorul este un model de moralitate pentru timpul nostru, când oamenii lumii păcătuiesc, dar nu se pocăiesc; când oamenii lumii sunt plini de egoism, dar nu se dăruiesc. Ferindu-ne de păcat și iubind pe semenii noștri, noi arătăm că suntem născuți din Dumnezeu și dovedim că suntem prieteni ai Mirelui Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul s-a pus în mod deplin în slujba lui Hristos, știind că El este singurul care dă sens vieții umane și mântuire sufletului nemuritor. Omul contemporan trebuie să știe că, departe de Hristos, suntem goi și debusolați, fără speranță și fără viitor. Iată de ce Sfântul Ioan Botezătorul zice: «Cine crede în Fiul are viață veșnică, iar cel ce nu ascultă de Fiul lui Dumnezeu nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el»”.
*
Așezământul mănăstiresc cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Alba Iulia a fost înființat în anul 1937, la o distanță de aproximativ 2 km de reședința eparhială a ierarhului Ioan Stroia (episcop al Armatei). La 24 iunie 1948, cu prilejul hramului, episcopul Nicolae Colan al Clujului – sub jurisdicţia căruia se afla atunci schitul – a așezat piatra de temelie pentru o nouă biserică, locaș care nu a mai fost ridicat datorită împotrivirii autorităților de stat. În anul 1966, egumenul schitului, părintele Grigorie, a fost silit să părăsească așezământul împreună cu întreaga obște, plecând la Mănăstirea Sihăstria.
În 1989, în vechea Cetate a Bălgradului a fost adusă o biserică de lemn din satul Acmariu, construită la 1768. Ulterior, în anul 1990, s-a hotărât reînceperea vieții spirituale a acestui așezământ monahal, emiţându-se decizia de reînfiinţare a așezământului. În anul 1994, biserica de lemn, aflată la poalele dealului Mamut, a fost așezată în locația actuală, fiind resfințită în anul 2001 după ce a fost împodobită cu pictură în stil bizantin. În prezent, se desfășoară lucrările de edificare și înfrumusețare a unui nou locaș de cult.
