Vineri, 15 ianuarie 2021, cu prilejul Zilei Culturii Naționale (când se împlinesc 171 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu), E.S. Academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, a transmis un mesaj cu totul aparte comunității universitare albaiuliene și tuturor iubitorilor de cultură. Acest moment deosebit s-a desfășurat în mediul on-line, pe pagina oficială de facebook a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Excelența Sa fiind alături de prof. univ. dr. Diana Câmpan, cadru didactic al Universității din orașul Marii Uniri.
În deschiderea momentului, prof. univ. dr. Diana Câmpan, în numele întregului colectiv al Universității albaiuliene, i-a mulțumit în mod deosebit Excelenței Sale pentru că a ales să fie prezent în mod virtual alături de cadrele didactice și studenții din Alba Iulia. La rândul său, Acad. Ioan-Aurel Pop a mulțumit pentru invitația de a se alătura mediului universitar de aici, subliniind importanța deosebită a acestei zile, deși, anul acesta, datorită contextului dificil în care ne aflăm, evenimentele culturale specifice Zilei Culturii Naționale au fost private de organizarea și derularea lor obișnuită.
„La această mare sărbătoare, se cuvinte să prețuim, în chip echilibrat și cuviincios, deopotrivă cultura, națiunea – care este asociată cu patria – și pe Mihai Eminescu. Acesta, în acțiunea și cultura ca valori identitare, ne-a construit destinul nostru de ființă colectivă. Desigur, destinul acesta nu a fost ideal, linear și etern glorios, nu a fost un marș continuu ascendent, dar a fost calea noastră de înaintare prin istorie, cale pe care am ținut-o deschisă și chiar funcțională până astăzi”, a afirmat Acad. Ioan-Aurel Pop.
De asemenea, Excelența Sa a reliefat importanța decisivă a activității lui Mihai Eminescu pentru întreaga cultură românească, amintind totodată și de unul dintre sentimentele aparte pe care marele nostru poet național le nutrea față de vechiul Bălgrad: „Eminescu nu a fost stabilit ca simbol al acestui popor de către o hotărâre parlamentară, regală sau prezidențială, ci Eminescu s-a impus de la sine. El, în spiritul său cuprinzător, s-a identificat și cu Dacia, și cu romanii, și cu Decebal, și cu Traian. [...] Pentru Eminescu, România întreagă exista și trăia intens cu mult înainte ca țara aceasta «rotundă» să fi fost pusă oficial pe hartă. În această Românie, aveau loc pentru Eminescu și Alexandru cel Bun, și Vlad Țepeș, și Ștefan cel Mare – mai ales el, «părintele Moldovei» –, și Mihai Viteazul, și Iașiul, și Bucureștii, și Oradea Mare; ca și «Mica Romă», avea loc și Alba Iulia, care se afla în sufletul lui și care era nu numai o rădăcină dacică și romană, ci reprezenta locul sfânt al încoronării primului domn al unității românești. (Alba Iulia, n.r.) era un mare simbol, și parcă Eminescu a prevăzut și destinul viitor al acestui oraș din centrul spațiului geografic românesc, destinul viitor de loc hotărâtor pentru decizia Marii Uniri”.
În ultima parte a mesajului, Acad. Ioan-Aurel Pop, în acord cu ilustrul scriitor George Călinescu, l-a numit pe Mihai Eminescu drept „cel mai mare poet pe care l-a iubit și-l va iubi vreodată, poate, pământul românesc”, îndemnându-ne pe fiecare în parte „să ne înveșmântăm în marile opere ale literaturii române”. La final, în semn de aleasă mulțumire și considerație, prof. univ. dr. Diana Câmpan i-a mulțumit Excelenței Sale în mod deosebit pentru mesajul adresat comunității Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu prilejul Zilei Culturii Naționale.
Claudiu Popa
