Anual, în data de 15 ianuarie, este sărbătorită Ziua Culturii Naționale. În urmă cu 175 de ani, la 15 ianuarie 1850, s-a născut poetul Mihai Eminescu, recunoscut și pentru atașamentul dovedit în mod constant față de Biserica strămoșească. Ilustrul poet și-a iubit patria și credința, fiind născut și format în spiritul unei familii evlavioase de creștini ortodocși.
Admirația și recunoștința poetului Mihai Eminescu pentru Biserică se reflectă în numeroase opere lirice, marele scriitor considerând Biserica drept element fundamental în dezvoltarea culturii și a identității naționale a neamului românesc. Atașamentul față de valorile creștine a fost dobândit din familie, de la surorile mamei sale, care au ales calea monahismului.
Vizitând în numeroase rânduri Mănăstirea Agafton (județul Botoșani), unde era stareță una din surorile mamei sale, tânărul Mihai Eminescu a deprins frumusețea liturgică a slujbelor și cântărilor bisericești. De pildă, în poezia „Rugăciune”, poetul folosește metafore care au la bază termeni specifici slujbelor ortodoxe.
De asemenea, Mihai Eminescu a fost un apărător fervent al Bisericii strămoșești. Este binecunoscut faptul că poetul a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc”. Cu diferite ocazii, Eminescu a punctat rolul deosebit pe care Biserica l-a avut în contextul făuririi unității etnice și al cristalizării limbii românești.
După cum sublinia scriitorul Nicolae Ștefan Noica în una din operele sale, Mihai Eminescu a fost printre primii intelectuali români și oameni de cultură care au susținut și motivat dezideratul construirii unei Catedrale Naționale. Dorința a fost exprimată în semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu odată cu încheierea Războiului de Independență din anii 1877-1878.
La data de 28 februarie 2013, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Ziua Culturii Naționale să fie aniversată prin programe speciale în toate eparhiile. Astfel, în fiecare an, ziua nașterii ilustrului poet reprezintă un binecuvântat prilej de a aduce cuvenita cinstire celui care, prin cuvânt și faptă, a manifestat apreciere față de Biserica Ortodoxă și credința strămoșească.
