La Ibănești, în cadrul activităților organizate de Centrul Cultural-Catehetic și Pastoral „Sfântul Ierarh Nicolae”, a avut loc o întâlnire dedicată unei teme de actualitate: „Omul între Cuvânt și Algoritm: Biserica și familia în era digitală”. Evenimentul a reunit preoți și preotese de pe Valea Gurghiului și Valea Beicii, într-un cadru de comuniune, reflecție și dialog asupra provocărilor pe care dezvoltarea tehnologică le aduce în viața omului contemporan.
Programul întâlnirii a debutat cu săvârșirea slujbei de Te-Deum, reprezentând un moment de rugăciune și recunoștință adus lui Dumnezeu. A urmat conferința susținută de domnul conf. univ. dr. habil. Ioan Petri, care a abordat relația dintre om, tehnologie și dimensiunea duhovnicească a existenței. Întâlnirea s-a încheiat cu o agapă frățească, prilej de comuniune și de întărire a legăturilor dintre participanți.
Invitatul conferinței, domnul Ioan Petri, este cadru didactic asociat în Departamentul de Inginerie al Universității Cardiff (Marea Britanie), membru al Institutului de Inteligență Urbană și Director al Laboratorului de Inteligență Artificială și Energie. Este, de asemenea, profesor adjunct abilitat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă discipline precum Sisteme Cloud și Calcul de Mare Performanță, Date de mari dimensiuni și Computație Web și este conducător de doctorat în domeniul Cibernetică și Statistică. Experiența sa se extinde și în zona aplicată, fiind co-fondator și director AI al Optimise-AI Ltd. din Cardiff, companie care dezvoltă sisteme de inteligență artificială cu aplicații în domenii precum energia, construcțiile sustenabile și orașele inteligente. În același timp, domnul Ioan Petri contribuie la orientarea cercetării și inovării în România, în calitate de vicepreședinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare, pe lângă Ministerul Educației și Cercetării.
În cadrul conferinței, Ioan Petri a evidențiat modul în care omul a evoluat de-a lungul istoriei prin dezvoltarea limbajului, a scrisului și a tehnologiilor de comunicare. De la primele forme de transmitere a informației până la internet și inteligența artificială, progresul tehnologic a schimbat profund modul în care oamenii interacționează cu lumea și între ei.
Un punct central al prezentării l-a constituit întrebarea privind natura inteligenței artificiale: este aceasta doar o realizare tehnologică sau reprezintă o transformare care poate influența însăși înțelegerea omului despre sine și despre viitorul său? Conferențiarul a prezentat atât posibilitățile oferite de noile tehnologii, în domenii precum medicina, cercetarea științifică și automatizarea, cât și riscurile asociate utilizării lor necorespunzătoare. Manipularea informației, dezinformarea, dependența de mediul digital și diminuarea discernământului au fost aduse în atenție ca provocări importante pentru societatea actuală.
O altă idee importantă a conferinței a fost aceea că omul contemporan își desfășoară existența în mai multe planuri: realitatea materială, realitatea duhovnicească și realitatea digitală. În acest context, s-a subliniat necesitatea unei educații care să îi ajute pe oameni, în special pe copii și tineri, să folosească tehnologia cu măsură și responsabilitate. Mediul digital nu trebuie privit doar ca un spațiu al oportunităților, ci și ca unul care poate influența relațiile de familie, viața socială și modul în care omul se raportează la propria persoană.
Pentru Biserică și familie, această realitate reprezintă o chemare la discernământ, la dialog și la păstrarea echilibrului dintre folosirea progresului tehnologic și cultivarea vieții sufletești. Din perspectivă teologică, manifestarea a pus în discuție dorința omului de a depăși limitele propriei condiții și de a dobândi o formă de împlinire prin mijloace exclusiv tehnologice. Prin raportare la relatarea biblică a căderii protopărinților, a fost evidențiată tentația omului de a căuta îndumnezeirea în afara comuniunii cu Dumnezeu. În contrast, credința creștină mărturisește că adevărata îndumnezeire a omului se realizează prin harul lui Dumnezeu și prin comuniunea cu El, nu prin simpla dezvoltare a puterilor omenești.
În acest sens, tehnologia poate fi un instrument folositor, însă nu poate înlocui scopul ultim al existenței umane: mântuirea și comuniunea veșnică cu Dumnezeu. Un mesaj esențial al întâlnirii a fost acela că omul rămâne responsabil pentru modul în care utilizează instrumentele pe care le creează. Inteligența artificială poate contribui la progresul medicinei, la descoperirea unor tratamente și la îmbunătățirea vieții, dar folosirea ei trebuie însoțită de discernământ, educație și principii morale.
În fața acestor transformări, familia și Biserica sunt chemate să ofere repere, să formeze conștiințe și să îi ajute pe oameni să nu piardă din vedere demnitatea persoanei umane și relația vie cu Dumnezeu. Întâlnirea de la Ibănești a constituit astfel un prilej de reflecție asupra unei realități care ne privește pe toți. Într-o lume în care tehnologia avansează cu rapiditate, rămâne esențial ca omul să își păstreze orientarea către Dumnezeu, să cultive comuniunea cu semenii și să folosească darurile inteligenței și ale științei în slujba binelui. Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă de bucurie și comuniune, prin agapa frățească oferită participanților, întărind legăturile de frățietate dintre preoții și doamnele preotese de pe Valea Gurghiului și Valea Beicii.
Pr. Ovidiu-Dumitru Gliga
