În dimineața zilei de 23 octombrie a.c., Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a oficiat o slujbă de mulțumire și a rostit un cuvânt duhovnicesc, cu prilejul plecării delegației cu racla care adăpostește cinstitele moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.
Luni, 23 octombrie 2023, începând cu ora 10.00, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu a fost prezent la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Ierarhul nostru, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, a oficiat o slujbă de mulțumire și a rostit un cuvânt duhovnicesc cu prilejul plecării delegației cu racla care adăpostește cinstitele moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. După oficierea slujbei, Întâistătătorul Eparhiei noastre, dimpreună cu sfințiții slujitori și credincioșii prezenți, a luat parte la procesiunea cu sfintele moaște în jurul Catedralei Reîntregirii și Încoronării.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a mulțumit în mod deosebit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru înalta binecuvântare de a fi aduse în vechea Cetate a Bălgradului cinstitele moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, precum și părintelui Emil Nedelea Cărămizaru, preot al parohiei „Sfântul Gheorghe Nou” din București. Cu acest prilej, Chiriarhul nostru și-a exprimat recunoștința pentru prețiosul odor oferit spre închinare credincioșilor din Eparhia Alba Iuliei. Referindu-se la pilda vieții Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, Arhipăstorul nostru a reliefat semnificația și importanța jertfei domnitorului Țării Românești.
Relicvele au fost aduse spre închinare în Cetatea Marii Uniri vineri, 20 octombrie, de către o delegație de la parohia „Sfântul Gheorghe Nou” din București, în fruntea căreia s-a aflat părintele paroh Emil Nedelea Cărămizaru. Cu prilejul poposirii moaștelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu la Alba Iulia, pe parcursul celor patru zile, la Catedrala Încoronării s-au aflat în pelerinaj mii de credincioși care s-au rugat Sfântului Martir Constantin, cinstit în mod deosebit pentru eforturile deosebite pe care acesta le-a depus în vederea conservării identității spirituale și naționale a românilor.
*
Domnitorul Constantin Brâncoveanu al Țării Românești, împreună cu cei patru fii ai săi – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și sfetnicul Ianache Văcărescu au fost martirizați la Istanbul (Constantinopol), din dispoziția autorităților otomane, la 15 august 1714. Astfel, prin jertfa lor supremă, Sfinții Martiri Brâncoveni au fost socotiți drept adevărați mucenici ai Ortodoxiei. Aducerea în pelerinaj a cinstitelor moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu în Cetatea Marii Uniri a reprezentat un imbold în ceea ce privește înviorarea spiritului național și întărirea unității naționale și bisericești a românilor din provinciile istorice ale Țării Românești și Transilvaniei.
Numele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu a rămas legat de Cetatea Alba Iuliei prin sprijinirea activității cultural-tipografice a Mitropoliei Bălgradului în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea și, de asemenea, prin acordarea unui important sprijin financiar și material, pentru buna funcționare a acestui așezământ ecleziastic din inima Transilvaniei. Totodată, prin implicarea sa directă, a fost trimis la Alba Iulia iscusitul meșter tipograf Mihai Ștefan (Istvanovici), ucenic al Sfântului Antim Ivireanul. Datorită lui, au fost tipărite în vechea Cetate a Bălgradului, în 1699, două cărți de o importanță aparte pentru viața spirituală a românilor, Chiriacodromionul și Bucoavna, ambele în limba română.
