În data de 17 iulie 2021, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, împreună cu Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, au oficiat slujba de binecuvântare a Centrului cultural-misionar din incinta Mănăstirii „Hristos Pantocrator” din Alba Iulia.
Sâmbătă, 17 iulie a.c., începând cu ora 18.30, a avut loc slujba de binecuvântare și inaugurarea Centrului cultural-misionar din incinta Mănăstirii „Hristos Pantocrator” din Alba Iulia, edificat pe latura de nord a complexului monahal. Ceremonia a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, împreună cu Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. La eveniment au luat parte mai mulți clerici și credincioși albaiulieni, maicile și surorile Mănăstirii „Hristos Pantocrator”.
În continuare, după oficierea slujbei de binecuvântare, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, adresându-se celor prezenți, a evidențiat importanța noilor spații cu destinație cultural-misionară: Biblioteca, Muzeul etnografic și Muzeul religios. Înaltpreasfinția Sa a subliniat faptul că acest Centru cultural-misionar va reprezenta de acum înainte un focar sacru din care va iradia cultura românească și din care vor porni acțiuni misionare întru slava lui Dumnezeu și spre binele poporului Său. În finalul cuvântului, Ierarhul nostru a mulțumit ostenitorilor care au contribuit la edificarea și înfrumusețarea noului Centru cultural-misionar.
La finalul slujbei, pentru slujirea rodnică și folositoare a Bisericii lui Hristos, domnul Corneliu Florea și domnul Iulian Mirea au primit din partea Întâistătătorului Eparhiei noastre Ordinul „Credință și Unire”, în semn de aleasă prețuire și binecuvântare pentru efortul depus la edificarea Centrului cultural-misionar din incinta Mănăstirii „Hristos Pantocrator”.
Centrul cultural-misionar de la Mănăstirea „Hristos Pantocrator” cuprinde Biblioteca și Muzeul etnografic și religios. Spațiul noii biblioteci este amenajat într-o încăpere generoasă, unde sunt aranjate rafturile de carte – tip vitrină, minuțios lucrate în lemn masiv, cu cele peste 6.000 de volume împărțite tematic în opt mari domenii, având 37 de subdomenii de specialitate. Lângă această sală se găsește și o încăpere specială unde este amenajat depozitul de carte veche. Cititorii au posibilitatea de a accesa baza de date digitalizată sau de a consulta diferite lucrări în primitoarea sală de lectură care se prelungește cu un spațiu special amenajat pentru servirea unei cești de ceai sau de cafea sau pentru o mică degustare, în ambianța agreabilă a universului livresc.
Spațiul expozițional al Muzeului religios și etnografic este împărțit în trei săli cu trecere dintr-una în alta. Această distribuție spațială propune un traseu muzeal care debutează cu prezentarea diferitelor piese etnografice autentice de pe raza Eparhiei noastre, din diferite zone ale județelor Alba și Mureș (Țara Moților, Țara Secașelor, Valea Sebeșului, Ținutul Târnavelor, Câmpia Transilvaniei, Valea Mureșului Superior, Valea Gurghiului etc.), cu uneltele utilizate în cultivarea pământului, continuând apoi cu prezentarea universului spiritual din trecutul nostru care este legat factologic de cărțile religioase și icoanele pictate de către diferiți iconari iscusiți. Aici vor putea fi văzute și icoane și cărți bisericești vechi, precum și exponate legate de viața Eparhiei de Alba Iulia.
În prima încăpere a Muzeului, destinată etnografiei, sunt expuse piese vechi de mobilier casnic, este reconstituită o sobă tradițională și un război de țesut. Poporul român s-a dăruit în mod special pregătirii și împodobirii minuțioase a spațiului de locuit și a hainelor de sărbătoare. Modulul acesta al muzeului, încearcă să reconstituie, prin exponate, interiorul unei încăperi a unei case tradiționale de locuit. Pe ambele părți ale intrării este realizat un spațiu interactiv cu citate celebre referitoare la spiritualitatea satului românesc, aparținând unor mari oameni de cultură și spiritualitate, dintre care îi amintim pe filosoful Lucian Blaga, academicianul Simion Mehedinți, Părintele Patriarh Daniel, părintele profesor Dumitru Stăniloae.
În sala a doua, pe partea de nord, sunt expuse uneltele muncii câmpului cu reprezentarea ocupațiilor tradiționale ale satului românesc. Pieselor simple le urmează uneltele diversificate, cu grad superior de complexitate, utilizate în activitățile agricole și pastorale și expuse în ordinea dictată de desfășurarea proceselor tehnologice specifice. Pe partea de sud a încăperii, dincolo de peretele median, este amenajată expoziția „Carte veche bălgrădeană”. Cunoscut ca un centru tipografic de prestigiu, Alba Iulia a dăruit culturii românești diferite monumente literare de o mare importanță. Ingeniosul traseu se încheie în sala a treia care este destinată frumuseții icoanei ortodoxe, având ca și caracteristică culoarea și armonia ce sugerează sacralitatea. De asemenea, aici sunt expuse și diferite obiecte de cult și veșminte liturgice.
