În perioada 8-17 august 2026, la Mănăstirea Oașa, județul Alba, s-a desfășurat Tabăra Națională „Părintele Teofil Părăian”, care a reunit 180 de tineri din întreaga țară, precum și câțiva tineri din diaspora. Tabăra a fost organizată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei și Mănăstirea Oașa.
Un loc în care tinerii învață să trăiască împreună
În fiecare vară, Oașa devine pentru sute de tineri un loc al întâlnirii cu Dumnezeu, cu ceilalți și cu ei înșiși, dar și un loc al rugăciunii, al muncii realizate împreună și al prieteniilor curate, în care ritmul obișnuit al vieții este înlocuit, pentru câteva zile, de un altfel de timp: mai așezat, mai limpede, mai aproape de esențial.
La Oașa, tinerii descoperă că formarea adevărată nu se face doar prin idei și conferințe, ci și prin slujire, responsabilitate, răbdare, ascultare și comuniune. Totodată, tinerii învață că viața creștină nu este o teorie, ci un mod concret de a trăi împreună cu Dumnezeu și cu oamenii.
Tema și programul taberei
Tema ediției din acest an a fost „Pregătirea pentru viața de familie”. Într-o societate marcată de instabilitate relațională, de nesiguranță și de confuzie în privința iubirii, a fidelității și a asumării, tabăra și-a propus să ofere tinerilor repere vii pentru înțelegerea familiei creștine ca spațiu al iubirii, al responsabilității și al creșterii duhovnicești.
Timp de zece zile, participanții au luat parte la programul liturgic al Mănăstirii Oașa, la ascultări și activități gospodărești, la repetiții de muzică psaltică, ateliere, drumeții, seri culturale și întâlniri de dialog.
La Oașa, familia nu a fost doar o temă discutată în conferințe. Aceasta a fost o realitate pregustată în viața de zi cu zi: în rugăciunea comună, în munca făcută împreună, în bucuria slujirii, în atenția față de celălalt și în legăturile curate care s-au născut între participanți.
Conferințe și dialoguri despre familie, credință și comuniune
Programul conferințelor a adus în fața tinerilor invitați care au vorbit despre familie, iubire, identitate și credință din perspective complementare. Seria întâlnirilor a fost deschisă printr-o întâlnire dedicată „Tâlcuirii Psaltirii”, susținută de arhimandritul Iustin Miron și ieromonahul Pantelimon Șușnea, oferind tinerilor un început de tabără așezat sub semnul rugăciunii, al cuvântului Scripturii și al apropierii de Dumnezeu.
Duminică, 9 august, dr. Virgiliu Gheorghe a susținut conferința „Pregătirea pentru viața de familie”, arătând că aceasta nu începe la căsătorie, ci din clipa asumării responsabilității, a fidelității și a învățării iubirii ca dăruire, într-o lume marcată de individualism și de slăbirea capacității de comuniune.
Luni, 10 august, academicianul Ioan-Aurel Pop a susținut conferința „Biserica și lupta de emancipare națională a românilor din Transilvania (secolele XVI-XX)”, evidențiind rolul esențial al Bisericii în păstrarea identității, a conștiinței naționale și a unității românilor.
Marți, 11 august, părintele Vasile Ioana a vorbit despre „Familia, spațiu al mântuirii”, arătând că viața de familie nu este doar o formă de conviețuire, ci un loc al iubirii jertfelnice, al maturizării și al creșterii împreună în Hristos.
Miercuri, 12 august, părintele Dan Suciu, din Statele Unite ale Americii, a susținut conferința „Taina pocăinței - împăcarea familiei”, subliniind că iertarea, pocăința și schimbarea inimii sunt temelia vindecării relațiilor și a împăcării autentice în familie.
Joi, 13 august, părintele Benedict Both a abordat tema „De la chimie la comuniune”, oferind tinerilor repere pentru a înțelege diferența dintre entuziasmul de început al unei relații și chemarea la o iubire matură, responsabilă și statornică.
15 august: hramul Mănăstirii și sinaxa de seară. Excursiile de încheiere
În ziua de 15 august, de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, tinerii au participat la hramul Mănăstirii Oașa, sărbătorit prin Sfânta Liturghie săvârșită în bisericuța de lemn din incinta așezământului.
Seara, programul a luat forma unei sinaxe cu părintele Silvan Cablea, starețul Mănăstirii. Întâlnirea a avut un caracter cald, părintesc și apropiat de sufletul tinerilor, devenind un cuvânt de încheiere și de așezare pentru zilele trăite în tabără.
Tinerii au fost îndemnați să ducă mai departe, în viața lor de acasă, ceea ce au învățat la Oașa: seriozitatea, rugăciunea, responsabilitatea, buna rânduială, hărnicia și decența în relații. Astfel, ziua hramului s-a încheiat cu un cuvânt care a pus în lumină sensul profund al taberei: nu doar bucuria de a fi împreună, ci și transformarea lăuntrică și continuarea celor trăite aici în viața de fiecare zi.
În zilele de 16 și 17 august, programul taberei a continuat cu două excursii, prilejuite de sărbătorirea ocrotitorilor celor două așezăminte: la Mănăstirea Obârșia Lotrului, care i-a prăznuit pe Sfinții Martiri Brâncoveni, și la Schitul „Sfântul Gheorghe Pelerinul” de pe Vârful Oașa Mare, unde a fost sărbătorit Sfântul Gheorghe Pelerinul.
Ce rămâne după tabără?
După zece zile de rugăciune, muncă, dialog și prietenie, participanții au plecat spre casele lor cu mai mult decât amintirea unei tabere. Au plecat cu experiența unei vieți trăite împreună, cu răspunsuri la întrebări importante, cu prietenii curate și cu încredințarea că pregătirea pentru viața de familie începe prin apropierea de Dumnezeu, prin așezarea lăuntrică și prin învățarea iubirii responsabile.
La Oașa, tinerii nu au primit doar câteva răspunsuri despre familie. Aceștia au descoperit faptul că familia se pregătește, mai întâi, în inimă: prin rugăciune, prin comuniune și prin învățarea unei iubiri care știe să se dăruiască.
Mărturii ale participanților
Prof. Carmen Jinariu, coordonatorul voluntarilor din cadrul Taberei Naționale „Părintele Teofil Părăian”, a consemnat o parte dintre mărturiile participanților cu privire la experiența trăită la Oașa.
„Cuvintele sunt prea puține pentru a exprima ce înseamnă Oașa pentru mine. Deși a fost pentru prima dată când am participat la Tabăra Națională, Oașa a devenit un loc de suflet. Împletirea ascultării cu rugăciunea, precum și participarea la conferințe au reprezentat cadrul perfect pentru a fi în comuniune cu Dumnezeu, dar și cu cei din jur. Pe lângă faptul că este greu de ajuns, eu aș spune că este și greu de plecat de la Oașa, experiența trăită acolo este unică și va rămâne pentru totdeauna în suflet” (Bianca Ene, Ploiești).
„Oașa este un loc foarte special pentru mine. Tabăra Națională mi-a oferit șansa de a petrece mai mult decât un weekend la Mănăstire, ceea ce mi-a arătat că cu cât stau mai mult acolo, cu atât mai multă energie și bucurie aduc și acasă în activitățile de zi cu zi. Slujbele, alături de ascultările care împletesc treburile gospodărești cu rugăciunea inimii, sunt pentru mine cel mai valoros mod de a dobândi liniștea sufletească și bucuria. Odată cu acestea am legat și prietenii adevărate de care îmi voi aminti mereu” (Andreea Comșa, Cluj Napoca).
„Pentru mine, Oașa înseamnă mult mai mult decât un loc. Este locul în care sufletul meu se odihnește, în care timpul parcă se oprește și în care aș fugi de fiecare dată când simt că am nevoie să mă regăsesc. Fiind prima mea tabără, am plecat de acolo cu cele mai frumoase amintiri, prietenii și cu stări din care nu aș mai vrea să ies. Slujbele, ascultările, conferințele de la care am plecat cu răspunsuri la întrebări pe care le purtam de mult timp în suflet, dar și serile petrecute lângă lac alături de oameni minunați, au făcut ca fiecare zi să fie specială. Am întâlnit oameni simpli, frumoși și buni, cu aceleași valori și aceeași dragoste pentru Hristos, oameni pe care îi voi purta mult timp în inimă. Port cu mine fiecare clipă, fiecare cuvânt de folos și fiecare om care mi-a făcut zilele mai frumoase, iar poate cel mai frumos lucru este că, deși am plecat din Oașa, o parte din Oașa a rămas cu mine. A fost cea mai minunată experiență a mea. Abia aștept următoarea ediție! Doamne ajută!” (Anamaria Dascălu, Timișoara).
„Oașa este locul în care ajungi să te redescoperi și să-ți depășești propriile limite, învățând lucruri noi la fiecare pas. Ediția de anul acesta a fost o experiență complet diferită pentru mine, deoarece am ales să încerc ceva nou și să fac parte din echipa media. A fost o adevărată provocare, în cel mai frumos sens al cuvântului. Această ascultare mi-a oferit prilejul de a intra în contact cu toți participanții taberei prin prisma fotografiilor și a cadrelor video realizate. Dincolo de obiectivul camerei, am simțit o comunitate liniștită, dar copleșitoare prin căldura, dragostea și deschiderea oamenilor. Oașa nu este doar o tabără, ci un spațiu al întâlnirilor autentice. Recomand oricui să trăiască această experiență, cu singura condiție de a veni cu inima deschisă” (Carmen Afilipoaie, Sibiu).
„Vreau să vă mulțumesc pentru această experiență minunată de la Oașa. A fost o experiență care mi-a hrănit sufletul și pe care cu siguranță o voi păstra mult timp în inimă. M-am bucurat de fiecare ascultare, de slujbele de dimineață, de munca împreună și, mai ales, de oamenii extraordinari pe care am avut bucuria să-i cunosc. Vă mulțumesc vouă, organizatorilor, pentru că ați făcut posibil totul, dar și vouă, colegilor și prietenilor, pentru toate momentele frumoase pe care le-am trăit împreună. Mă bucur sincer că ne-am întâlnit și că am putut crea împreună amintiri atât de frumoase și de valoroase. Plec de la Oașa cu sufletul plin și cu multă recunoștință” (Georgiana Antoneta Alupoaei, Suceava).
„Tabăra Națională este un prilej foarte bun de a te detașa, pentru câteva zile, de zgomotul lumii contemporane. Este a doua oară când vin în tabără și este una dintre cele mai bune decizii pe care le-am putut lua. Să vezi un grup atât de mare de tineri care împărtășesc aceleași valori sănătoase este, într-adevăr, o mare bucurie și o speranță că societatea românească de mâine mai are o șansă de a-și păstra identitatea pentru care înaintașii noștri și-au vărsat sângele” (Iustin Bertea, New York).
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Alba Iuliei
Foto: Carmen Afilipoaie
