Elevii Școlii Gimnaziale nr. 3 din Târnăveni au participat, săptămâna aceasta, la un moment de bucurie, prilejuit de împodobirea bradului din instituția de învățământ cu podoabe lucrate manual de către ei înșiși.
Pentru a ne întâlni în viitor, trebuie să ne dăm întâlnire în trecutul îndepărtat și să pătrundem cu chei potrivite în inimile semenilor, pentru a lăsa ușa deschisă, să intre Iubirea.
Amintirea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu, prin Întruparea din Fecioara Maria în Betleemul Iudeii, a trezit atunci, ca și acum, în fiecare om, conștiința originii noastre divine. Vestea Nașterii Mântuitorului promis, pentru a ridica pe om din păcat, s-a răspândit de la un căpăt la altul al lumii. Din an în an, amintirea minunii de la Betleem s-a păstrat, în afară de comemorarea bisericească, prin nenumărate datini ca într-un tezaur de mare preț. Dintre toate sărbătorile creștine, niciuna nu s-a înveșmântat, la noi, printr-o revărsare mai bogată de poezie și cânt, de inspirație religioasă, ca sărbătoarea Nașterii Domnului.
Dar oare ce mai înseamnă a colinda, pentru omul contemporan? E ceva simplu? E complicat? E greu? E ușor? Ne putem lipsi de colindă? Categoric, nu! Ne-au demonstrat-o elevii noștri, care ne-au colindat cu inimile dezghețate, revărsând credința, datinile și obiceiurile de peste veacuri, ancorându-le la căruța creștinească, spre a lumina gândurile și a încălzi sufletele noastre, dezbrăcând viața de pustiu și urât, înseninând frunțile, arborând veselia, duioșia și cântul.
Cu gura au colindat, cu mâinile au lucrat... Cu gura au întors pagină cu pagină, istoria biblică, cu fiecare colind, iar cu mâinile au lucrat la împodobirea bradului cu ornamente de Crăciun, confecționate de mâinile lor. Mulțimea și varietatea colindelor au proiectat o aureolă așa de strălucitoare peste noi toți, elevi și profesori din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 3 din Târnăveni, încât au reușit ne facă să ne retrăim, în amintirea creștină, copilăria. Munca le-a fost încununată cu dulciuri, oferite de Parohia Ortodoxă Iernut I, și cu jucării, oferite de oameni cu suflet.
Colindatul păstrează, sub haina lui creștină, fiorul de sfințenie ce vine de undeva, de departe, prin veacuri și care trece din casă-n casă, din suflet în suflet, unit cu taina credinței noastre, iar noi, cu ușa inimii deschisă, cântăm împreună: „Cerul și pământul / În cântec răsună / Îngeri și oameni / Cântă împreună. / Hristos Se naște / Domnul coboară...”.
Prof. Loredana Buda
