Arhipăstorul Alba Iuliei a liturghisit la hramul Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa

De Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Părintele Arhiepiscop Irineu a poposit la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa. În ajunul sărbătorii, Chiriarhul Alba Iuliei a săvârșit slujba Vecerniei mari cu Litie. În ziua hramului, Ierarhul nostru a oficiat Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură.

De sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent la Mănăstirea Lupșa, protopopiatul Câmpeni. Vineri, 13 septembrie a.c., în ajunul Praznicului, Arhipăstorul nostru a oficiat slujba Vecerniei mari cu Litie, în prezența a numeroși credincioși. Sâmbătă, 14 septembrie, în ziua hramului, Ierarhul nostru a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură în altarul de vară din incinta așezământului monahal. Începând cu anul 1998, vatra călugărească de la Mănăstirea Lupșa se află sub oblăduirea părintelui arhimandrit Melhisedec Ungureanu.

Adresându-se celor prezenți la Sfânta Liturghie, Arhipăstorul Alba Iuliei a spus: „Crucea este și rămâne un mare semn plus al creștinătății, pentru că ea a fost urmată de Învierea Celui răstignit pe ea. În doctrina și în cultul Bisericii Ortodoxe, Crucea nu poate fi, vreodată, separată de Înviere. Noi Îl propovăduim pe Hristos Cel răstignit «pentru păcatele noastre şi înviat pentru îndreptăţirea noastră» (cf. Rom. 4, 25). Creştinătatea ortodoxă este religia Crucii şi a Învierii. Prin Sfânta Cruce, au venit bucuria şi mântuirea la toată lumea”.

Situată pe Valea Arieșului, Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa este una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Transilvania. Conform unui document publicat la Blaj, biserica de lemn a Mănăstirii a fost ridicată în anul 1429, fiind ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae. Locașul de cult a fost întemeiat de către monahii care sihăstreau în Munții Apuseni și care se aflau în strânsă legătură cu Mănăstirea Peri din Maramureș, precum și cu alte vetre monastice din Bucovina, de unde proveneau majoritatea cărților de cult. Datorită presiunilor antiortodoxe, Mănăstirea a fost desființată în jurul anului 1820.

În anul 1832, locașul de închinare a fost reactivat ca biserică parohială, aflându-se până în anul 1948 în posesia Bisericii Unite. De asemenea, între anii 1948-1992, biserica a aparținut parohiei ortodoxe din localitate. Între anii 1975-1978, în timpul păstoririi Episcopului Emilian Birdaș, locașul de cult s-a aflat într-un amplu program de restaurare și reabilitare. În anul 1980, în prezența unui impresionant număr de clerici și credincioși din Țara Moților, biserica a fost resfințită, prilej cu care a primit hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Apoi, în anul 1991, la solicitarea credincioșilor, așezământul monahal a fost reînființat.

Share