Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte pe Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie

2 Mai 2014
Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte pe Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie, Patriarh al Constantinopolului şi arhipăstor, vreme de 12 ani, în secolul al XVII-lea, al creştinilor ortodocşi de la Dunărea de Jos.

Sfântul Ierarh Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului - S-a născut în anul 1580 în oraşul Rethimno din insula Creta, primind la botez numele de Alexios. După ce studiază la înaltele şcoli din insula natală, Alexios intră în viaţa călugărească, mai întâi la Mănăstirea „Sf. Ecaterina” din Muntele Sinai, unde va fi călugărit cu numele de Anania, iar mai apoi la Mănăstirea „Sf. Atanasie” din Tesalonic. În scurt timp ajunge la Muntele Athos, intrând în obştea Mănăstirii Esfigmenu (sau Xeropotam). De aici pleacă în pelerinaj la Locurile Sfinte şi la vechea mănăstire din Sinai. Sfârşindu-şi călătoria, se întoarce în Sfântul Munte, găsind şi un loc retras aproape de Kareia, unde petrece în rugăciune, post şi priveghere. Aici este hirotonit ieromonah, primind numele de Atanasie.

În anul 1626, o veche scriere grecească arată că Sfântul Atanasie, se afla în Ţara Românească, unde profesa ca dascăl pentru fii de boieri. Datorită virtuţilor şi cunoştinţelor sale, Patriarhul ecumenic Chiril Lucaris îl cheamă pe Sfântul Atanasie la Constantinopol. În anul 1631 este ales Mitropolit al Tesalonicului, iar trei ani mai târziu, pentru scurtă vreme, Sfântul Atanasie va ocupa şi scaunul patriarhal al Constantinopolului. Pe când încă era Mitropolit al Tesalonicului, Sfântul Atanasie a avut de înfruntat presiunile orânduirii turce care cereau noi taxe. A suferit chinuri şi umilinţe, care îl fac să părăsească eparhia şi să ia calea pribegiei. Ajunge la Roma, dar aici este profund dezamăgit: i se cerea să accepte şi să iscălească o mărturisire de credinţă catolică, în schimbul ajutorului pe care îl sperase.

Sfântul Ierarh va găsi însă sprijin şi ocrotire în Ţara Moldovei. Cu învoirea voievodului Vasile Lupu şi cu încuviinţarea Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei, Patriarhul ecumenic Atanasie este găzduit la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Galaţi, în anul 1642, unde va sluji până prin 1653, când pleacă după ajutoare în Rusia. Un călător contemporan cu Sfântul Atanasie, diaconul Paul de Alep, ne informează că patriarhul Atanasie avea în grija sa şi păstorirea credincioşilor din Brăila, oraş aflat sub stăpânire otomană şi unde se găsea sediul Mitropoliei Proilaviei.

Deşi avea o vârstă venerabilă (74 de ani), multele trebuinţe ale mănăstirii îl determină pe fostul patriarh să plece în Rusia, sperând în ajutorul ţarului. Pe drumul de întoarcere spre Galaţi, în anul 1654, obosit de greutatea drumului, Sfântul Atanasie îşi dă sufletul în mâinile lui Dumnezeu la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Lubensk, în Rusia Mică (Ucraina de astăzi), la 5 aprilie 1654, în a treia zi a Sfintelor Paşti.

După opt ani de la mutarea sa la veşnicele locaşuri, prin descoperire dumnezeiască, trupul fericitului patriarh Atanasie s-a aflat neputrezit. Astăzi, sfintele sale moaşte, care săvârşesc multe minuni, se păstrează în Catedrala „Buna Vestire” din Harkov, într-o raclă aşezată lângă altarul din partea dreaptă a sfântului lăcaş.

Pe 5 martie 2008, la propunerea Episcopiei Dunării de Jos, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât introducerea în calendarul bisericesc a sărbătorii Sfântului Ierarh Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Episcopia Dunării de Jos a hotărât ca ceremonia de proclamare solemnă a introducerii în calendar a Sfântului Ierarh Atanasie să se facă în zilele de 1-3 mai 2009, la Galaţi, la locurile unde sfântul ierarh a vieţuit o vreme, respectiv la Biserica „Sfântul Nicolae” – fosta reşedinţă a sfântului -, Biserica „Sfântul Atanasie Patriarhul”, dar şi la Catedrala episcopală din Galaţi, locul unde se păstrează o părticică din cinstitele sale moaşte.

Sursa: basilica.ro
Share