30 Iunie 2014
La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea Viaţa şi Acatistul Sfântului Ierarh GHELASIE DE LA RÂMEŢ.
În veacul al XIV-lea, s-a nevoit la Mănăstirea Râmeţ, din Transilvania, un monah cu viaţă îmbunătăţită, pe nume Ghelasie. Credincioşii din partea locului l-au cinstit pe acesta ca Sfânt, din neam în neam, până în zilele noastre, iar vieţuitorii sfintei mănăstiri îi cinstesc cu mare evlavie sfintele moaşte, ştiind că acestea dăruiesc minunate vindecări de boli şi suferinţe.
În tradiţia locului se spune despre Cuviosul Ghelasie că avea doisprezece ucenici cu care împreună se ruga şi postea, săvârşind sfintele slujbe cu mare osârdie şi frică de Dumnezeu. Toată săptămâna, Cuviosul Ghelasie nu primea mâncare, îndestulându-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la muncă, iar noaptea făcea priveghere şi săvârşea Sfânta Liturghie. Numai sâmbăta şi Duminica mânca împreună cu călugării la trapeza mănăstirii.
Ceea ce s-a transmis prin tradiţia locului de generaţii întregi s-a adeverit în zilele noastre când, în anul 1978, s-a descoperit în biserica Mănăstirii Râmeţ o inscripţie de mare însemnătate pentru Biserica şi neamul românesc, mai ales din părţile Transilvaniei, şi care pomeneşte numele „Arhiepiscopului Ghelasie”, pe cel al zugravului „Mihul de la Crişul Alb”, precum şi anul 1376. Acest Arhiepiscop al Transilvaniei, primul atestat cu numele, este îmbunătăţitul Ghelasie pe care poporul, în evlavia sa, îl cinsteşte ca Sfânt.
Sfântul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, având zi de pomenire 30 iunie, iar moaştele sale se află acum în biserica nouă a Mănăstirii Râmeţ, unde sunt cinstite cu evlavie de monahiile din obşte şi de credincioşi.
Lucrarea poate fi achiziţionată prin comandă pe internet la adresa magazin@editurapatriarhiei.ro, precum și de la pangarele bisericilor şi mânăstirilor.
În veacul al XIV-lea, s-a nevoit la Mănăstirea Râmeţ, din Transilvania, un monah cu viaţă îmbunătăţită, pe nume Ghelasie. Credincioşii din partea locului l-au cinstit pe acesta ca Sfânt, din neam în neam, până în zilele noastre, iar vieţuitorii sfintei mănăstiri îi cinstesc cu mare evlavie sfintele moaşte, ştiind că acestea dăruiesc minunate vindecări de boli şi suferinţe.
În tradiţia locului se spune despre Cuviosul Ghelasie că avea doisprezece ucenici cu care împreună se ruga şi postea, săvârşind sfintele slujbe cu mare osârdie şi frică de Dumnezeu. Toată săptămâna, Cuviosul Ghelasie nu primea mâncare, îndestulându-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la muncă, iar noaptea făcea priveghere şi săvârşea Sfânta Liturghie. Numai sâmbăta şi Duminica mânca împreună cu călugării la trapeza mănăstirii.
Ceea ce s-a transmis prin tradiţia locului de generaţii întregi s-a adeverit în zilele noastre când, în anul 1978, s-a descoperit în biserica Mănăstirii Râmeţ o inscripţie de mare însemnătate pentru Biserica şi neamul românesc, mai ales din părţile Transilvaniei, şi care pomeneşte numele „Arhiepiscopului Ghelasie”, pe cel al zugravului „Mihul de la Crişul Alb”, precum şi anul 1376. Acest Arhiepiscop al Transilvaniei, primul atestat cu numele, este îmbunătăţitul Ghelasie pe care poporul, în evlavia sa, îl cinsteşte ca Sfânt.
Sfântul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, având zi de pomenire 30 iunie, iar moaştele sale se află acum în biserica nouă a Mănăstirii Râmeţ, unde sunt cinstite cu evlavie de monahiile din obşte şi de credincioşi.
Lucrarea poate fi achiziţionată prin comandă pe internet la adresa magazin@editurapatriarhiei.ro, precum și de la pangarele bisericilor şi mânăstirilor.
