În săptămâna premergătoare zilei de 1 martie, câțiva membri ai Grupului Tinerilor Ortodocși din Jabenița au participat la un atelier de lucru în cadrul căruia au confecționat un dar mai aparte pentru femeile comunității noastre. Tinerii au pictat pe cruciulițe din lemn simboluri florale, le-au împachetat individual și au adăugat șnurul specific mărțișorului.
La ieșirea din biserică, după oficierea Sfântei Liturghii din Duminica a 34-a după Rusalii, numită și „a Întoarcerii Fiului risipitor”, femeile participante la slujbă au primit din partea copilașilor îmbrăcați în straie tradiționale românești darurile pregătite, însoțite de urarea: „Vă dorim o primăvară frumoasă!”.
Mărțișorul este o sărbătoare populară care marchează începutul primăverii și corespunde zilei de 1 martie. Originile acestei sărbători nu sunt cunoscute cu exactitate. Este interesantă însă una dintre legendele legate de mărțișor, care ne spune că sărbătoarea a apărut pentru prima dată în Imperiul Roman, când Anul Nou era sărbătorit în întâia zi a primăverii, în luna lui Marte (zeu al războiului), dar și al fertilității și vegetației. Împletirea firului alb cu cel roșu (albul însemnând pacea, iar roşul războiul) releva dubla menire atribuită acestui zeu.
Astfel, această legendă ne-a dus cu gândul la semnificația Crucii. Noi, creștinii, în fiecare primăvară, suntem întâmpinați de Postul cel Mare, la capătul căruia stă Domnul nostru Iisus Hristos înviat, Dumnezeu voind ca „printr-Însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele crucii Sale” (Coloseni 1, 20). Sfânta Cruce, pe care creștinul o cinstește, aduce pe de-o parte pace între om și Dumnezeu, iar pe de altă parte dăruiește putere în războiul duhovnicesc ce trebuie încununat de biruinţa asupra patimilor şi răutăţii noastre.
Tradiția mărțișorului ca simbol al trecerii de la iarnă la primăvară a fost îngăduită de Biserică, având în vedere amploarea manifestării şi caracterul său inofensiv. Tinerii au fost îndemnați să ia seama la importanța păstrării tradițiilor în același sentiment cu al bunicilor sau străbunicilor lor, de iubire şi respect pentru rădăcinile şi valorile poporului român.
Pr. Hadrian Horațiu Mălinaș
