Duminică, 22 iunie, în cea de a doua duminică după Rusalii când Biserica noastră a rânduit să fie pomeniţi Toţi Sfinţii Români, din toate timpurile, cunoscuţi şi necunoscuţi mănăstirea de la Muncel, protopopiatul Câmpeni, îşi prăznuieşte hramul noii biserici a acestui aşezământ monahal.
Cu aceasta ocazie Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va săvârşi Sfânta Liturghie şi va rosti cuvântul de învăţătură la această vatră monahală aflată sub oblăduirea Maicii stareţe Parascheva Vicu şi a părintelui duhovnic Irineu Orlandea.
Mănăstirea de la Muncel îşi trage obârşiile încă din perioada interbelică (1927) când s-a dorit ridicarea unei mănăstiri în cinstea martirilor din munţii Apuseni, care în ultimii 300 de ani şi-au dat viaţa pentru păstrarea unităţii de limbă şi credinţă din Ardeal.
Concretizarea acestui gând s-a făcut abia în 1993 când a fost pusă piatra de temelie a noii mănăstiri, ne-a precizat Părintele Irineu Orlandea, duhovnicul mănăstirii. În prezent obştea mănăstirii Martirii Neamului de la Muncel numără 16 maici şi un părinte duhovnic.
Despre istoricul mănăstirii ne-a oferit detalii părintele duhovnic:
"Întreruptă de silniciile trecutului, viaţa monahală din Munţii Apuseni s-a înfiripat din nou după decembrie 1989 când libertatea de exprimare şi credinţă a poporului român a devenit realitate. Astfel s-au redeschis mănăstirile de pe valea Arieşului, Lupşa Poşaga, Sălciua, care pe vremea dictaturii comuniste au fost închise.
La iniţiativa Episcopului Nicolae Ivan din 28 decembrie 1928, ia fiinţă Mănăstirea Martirii neamului de la Baia de Arieş, ocazie cu care se înfiinţează şi un fond pentru construcţia ei. Acest demers avea să primească aprobarea Mitropoliei Ardealului în februarie 1943 şi binecuvântarea Sfântului Sinod în 4 martie 1943, când ia fiinţă propriu zis Mănăstirea Martirii Neamului. Această mănăstire se dorea un fel de reparaţie istorică pentru vetrele monahale pustiite din Munţii Apuseni la acea vreme, Poşaga şi Râmeţ, sau cele luate de greco-catolici cum era cazul Mănăstirii Lupşa.
Primul stareţ al Mănăstirii a fost protosinghelul Gherasim Vica, originar din Cacova Ierii, venit de la Mănăstirea Polovragi. Alături de el a vieţuit pentru o scurtă perioadă de timp, ca diacon pe atunci, vrednicul de pomenire Mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania. La ridicarea Mănăstirii urmau să contribuie preoţii şi credincioşii de pe valea Arieşului care au înfiinţat un comitet de construcţie în frunte cu inimosul profesor Lazăr Chirilă din Baia de Arieş, comitet din care mai făceau parte protopopii Vasile Şpan apoi Vasile Gan precum şi alţi oameni de seamă ai zonei. Începutul celui de al doilea război mondial, sărăcia care era în Munţii Apuseni, apoi venirea comunismului, n-au îngăduit să se înfăptuiască decât puţine lucruri în acele vremuri, astfel că în 8 august 1948, Mănăstirea îşi încetează activitatea.
După mai bine de 45 de ani în aceeaşi zonă, dar pe un alt amplasament, în satul Muncel aproape de Izvorul Călugărului, mănăstirea a fost reactivată. Începutul ei se leagă de inginerul Gheorghe Alb, acum părintele Gheorghe Alb, care pe o bucăţică din pământul familiei, ridică o bisericuţă de lemn. Prima Stareţă a mănăstirii de la Muncel, a fost stavrofora Filoteia Ionescu, cu metania la mănăstirea Vâlceană, Dintr-un lemn, care la 16 iulie 1993 a preluat deloc uşoara sarcină de construcţie şi organizare a mănăstirii, până în 3 iunie 2004 când a trecut la Domnul, devenind noul ctitor al mănăstirii Martirii Neamului. În toţi aceşti ani, mănăstirea a cunoscut refaceri majore, care au consolidat viaţa monahală şi obştea de maici de aici, formată în prezent din 15 maici şi surori, un preot duhovnic şi un preot pensionar slujitor.
A devenit deja o tradiţie, ca în a doua duminică după Rusalii, când sunt prăznuiţi toţi sfinţii de pe pământul românesc, carte sunt şi ocrotitorii mănăstirii de la Muncelu, să fie prezent alături de preoţii şi credincioşii de pe valea Arieşului şi Ierarhul nostru, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei. Prăznuirea din acest an va începe sâmbătă de la ora 18.00 cu slujba privegherii, (vecernia mare cu litie urmată de utrenie), apoi Duminică la ora 8.00 taina Sfântului Maslu urmând ca la 9.30 să-l întâmpinăm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, care la ora 10.00 va oficia Sfânta Liturghie şi va rosti cuvântul de învăţătură.
Nădăjduim că şi anul acesta cei care vor fii prezenţi şi cei pentru care ne rugăm să primească binecuvântarea şi ocrotirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, revărsată prin sfinţii săi."
