În ziua Praznicului Schimbării la Față a Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu a poposit la Mănăstirea Poșaga, protopopiatul Câmpeni. Ierarhul nostru a oficiat Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură, în prezența a numeroși credincioși.
Sâmbătă, 6 august a.c., în ziua Praznicului Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a poposit în mijlocul obștii monahale a Mănăstirii Poșaga, protopopiatul Câmpeni. Cu prilejul hramului acestei vetre monahale, Arhipăstorul nostru, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură, în altarul de vară din incinta așezământului. La momentul rânduit din cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Andrei Coțan a fost hirotonit preot pe seama parohiei Lăzești, protopopiatul Câmpeni.
Adresându-se numeroșilor pelerini prezenți, Înaltpreasfinția Sa a spus: „Astăzi, în Munții Apuseni, la Mănăstirea Poșaga, suntem învăluiți în efluviile energiilor luminoase ale Taborului ceresc, fiindcă în mijlocul nostru se află Însuși Hristos, Soarele dreptății. Această lumină taborică strălucește ca un far puternic în bezna sau întunericul care a cuprins lumea actuală urâțită de fărădelegi și asaltată de atâtea nenorociri, amărăciuni și dureri. Dacă vrem să avem pace, sănătate și vremuri bune, atunci să trăim în credință dreaptă, să facem binele, să ne rugăm și să postim, fugind de păcatele urâte care se extind pe acest pământ ca un cancer îngrozitor. Numai trăid după adevărul Evangeliei și după principiile Împărăției eterne, lumea aceasta poate să aibă parte de echilibu și salvare, de civilizație și progres. Relația dinamică și iubitoare cu Hristos, Domnul istoriei, ne face apți de frumoase și consistente împliniri și, pe urmă, ne deschide larg porțile Paradisului ceresc”.
Scurt istoric al Mănăstirii Poșaga
Construită într-un loc deosebit de pitoresc, Mănăstirea „Schimbarea la Față” de la Poșaga este situată la 43 km sud-vest de municipiul Turda și la 50 km de orașul Câmpeni. În apropiere, curge „Valea Poșagăi”, precum și izvorul datorită căruia așezământul este cunoscut sub denumirea de „Izvorul Tămăduirii”. Intrarea în incinta Mănăstirii se face printr-o poartă masivă din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură, executată în anul 1981 de către meșterul Vasile Sălăjan din Baia Sprie.
Viața monahală de aici a început în anul 1948 și a durat până în anul 1960, când statul comunist avea să desființeze așezământul. În anul 1979, părintele Paisie Cosma a restaurat biserica Mănăstirii, construind clădirea stăreției și clopotnița, precum și gardul de împrejmuire a incintei și poarta masivă de la intrare. Viața monahală de aici avea să cunoască o revigorare intensă începând cu anul 1990, când așezământul mănăstiresc și-a redobândit dreptul legal de funcționare. Obștea monahală de aici se află sub oblăduirea părintelui stareț Teofan Jurca.
