Pe data de 16 august a.c., Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a oficiat Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură în biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” (monument istoric) din municipiul Târgu-Mureș. La Altarul acestui locaș de închinare slujește părintele Ion Daniel Hancu, preot al parohiei Târgu-Mureș IX.
Luni, 16 august 2021, în ziua pomenirii Sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu a fost prezent în parohia Târgu-Mureș IX. Arhipăstorul nostru a celebrat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură în biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” (monument istoric). Păstor al comunității credincioșilor de aici este părintele Ion Daniel Hancu.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Chiriarhul nostru a spus: „Viața și martiriul Sfinților Brâncoveni reprezintă, pentru noi, o pildă și un îndemn de a trăi tainele dreptei credințe, oricare ar fi efortul cerut. Creștinismul adevărat trebuie să fie vizibil în toate activitățile vieții noastre zilnice. Trebuie să se vadă că sunt creștin în felul în care comand o masă la restaurant sau conduc o mașină, în felul în care îmi folosesc limba sau joc un joc, în felul în care mă comport în societate. Credinciosul ortodox nu ar trebui să fie vreodată un creștin nominal, ci un creștin autentic, care înțelege că creștinătatea sau creștinismul nu este o afacere de duminică, precum inspirat spunea odată părintele Arsenie Boca. Pentru omul credincios nu este povară pe care să nu o poată purta și nici problemă pe care să nu o poată rezolva, căci Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a spus clar: «Celui ce crede, toate îi sunt cu putință»”.
Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” (monument istoric) constituie un adevărat model de arhitectură și artă populară al municipiului Târgu-Mureș. Locașul de închinare a fost ridicat între anii 1793-1794 de către negustorul Constandin Stoian şi soţia sa, Siriana, cu sprijinul câtorva credincioși. Biserica a fost împodobită cu haina picturii în anul 1814, lucrarea fiind realizată de către zugravii Nicolae Popa și Vasile Bon, școliți la Feisa (jud. Alba). Pictura a fost renovată în anul 1970, iar între 1986-1989, biserica a fost înălțată cu aproximativ un metru pentru protejarea construcției.
Locașul de cult are un farmec istoric-cultural aparte, deoarece, conform tradiției, Mihai Eminescu ar fi dormit o noapte în pridvorul bisericii, în vara anului 1866, aflându-se în drum spre Blaj. Momentul de atunci se pare că l-a inspirat în scrierea romanului „Geniu pustiu”, poetul relatând câteva detalii despre acel popas în unul dintre fragmentele operei: „Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn şi toaca se izbea de stîlpii clopotniţei... şi m-am covrigat în clopotniţă, cu dinţii clănţănind şi muiat pîna la piele; părul meu cel lung îmi cădea peste ochi – mînuţele mele slabe şi reci le băgam tremurînd în mînecile ude. Aşa am stat toată noaptea”.
